Calea esenţială a comuniunii cu Dumnezeu în acţiune

Karma Yoga este acea cale yoghină în care acțiunile noastre obișnuite, îndatoririle sociale sau munca noastră zilnică devin un instrument de evoluție și de desăvârșire spirituală. Sau, mai pe scurt, este calea fuziunii cât mai profunde şi depline cu Dumnezeu prin orice acţiune dezinteresată.

De aceea, Karma Yoga mai este numită și „yoga instantanee a vieții de zi cu zi”. Pentru aceasta, cel care acționează trebuie să fie total detașat de fructele (sau consecințele) acțiunii sale, pe care i le consacră lui Dumnezeu cu anticipație, iar apoi trebuie să realizeze respectiva acțiune într-o stare de deplină dăruire și complet dezinteresat.

Cauză şi efect în sistemul Karma Yoga

În limba sanscrită, cuvântul karma înseamnă acțiune, muncă sau faptă. Ca și concept filosofic, karma desemnează principiul universal al cauzei și al efectului.

Acest principiu spiritual fundamental spune că orice acțiune întreprindem, oricât ar părea de neînsemnată, are un efect care se va repercuta asupra noastră, mai devreme sau mai târziu. Faptele sau acțiunile bune vor genera o karmă favorabilă, plăcută. Cele rele vor genera o karmă nefastă, de suferință.

Acesta este modul prin care Universul se asigură că ne învățăm lecțiile de viață, pentru a deveni responsabili pentru faptele noastre și pentru a ne ameliora comportamentul. Și, cum nu putem trăi fără a acționa, este de la sine înțeles că vom acumula un „bagaj” karmic din ce în ce mai mare, care ne condiționează și ne înlănțuie. Chiar și karma pozitivă devine, în timp, sufocantă și apăsătoare – și o colivie de aur încarcerează, la fel de mult ca și una de fier. Cu atât mai greu și mai dureros este să suportăm consecințele faptelor noastre rele sau greșite din trecut.

Cum putem atunci să scăpăm din „lanțurile” karmei? Cum putem anula efectele acțiunilor noastre prezente și cum putem anihila karma deja acumulată?

Consacrarea roadelor acţiunilor

La aceste întrebări, înțelepciunea milenară yoghină a răspuns oferind oamenilor Karma Yoga. Aceasta presupune, înainte de toate, consacrarea necondiționată și prealabilă a tuturor fructelor acțiunii noastre lui Dumnezeu Tatăl. El va fi adevăratul „beneficiar” al respectivei acțiuni, și nu noi înșine.

După ce i-am oferit lui Dumnezeu, lăuntric, cu anticipație, sincer și din toată inima, roadele acțiunii pe care urmează să o întreprindem, este absolut necesar să primim un răspuns dumnezeiesc afirmativ. Acesta se resimte ca o revărsare de har dumnezeiesc, ca un flux de energie extrem de fină, rafinată și misterioasă, ce coboară în ființa noastră, din creștetul capului până în tălpi, inclusiv. Apariția acestei stări ne confirmă că ofranda roadelor acțiunii noastre este primită de Dumnezeu. Aceasta atrage după sine dispariția oricărei consecințe karmice ulterioare.

Atunci când această stare nu apare, cu alte cuvinte nu simțim absolut nimic ca răspuns la consacrarea noastră, putem fi siguri că Dumnezeu nu primește roadele acțiunii respective. În acest caz, suntem cum s-ar spune „pe cont propriu” și, cel mai important, vom suferi negreșit consecințele ce decurg din respectiva faptă.

Așa cum este firesc, Dumnezeu nu va aproba și nu va primi niciodată roadele unei acțiuni rele, prostești sau aberante. Karma yoghinul se asigură întotdeauna că are un răspuns afirmativ la consacrarea sa. În caz contrar, el se va abține, pur și simplu, de la a face acțiunea respectivă.

Karma Yoga – a acţiona fără aşteptări

Dacă primește răspuns la consacrare, karma yoghinul acționează apoi într-un spirit sublim de dăruire deplină, altruism și sacrificiu, fără niciun atașament și fără a aștepta nimic în schimb, nici măcar recunoștință sau mulțumiri.

Acționând în acest mod, complet diferit de modul obișnuit, egoist și interesat de a acționa, yoghinul își purifică mintea și inima. Practic, el își transcende egoul, personalitatea limitată, având astfel acces instantaneu la Realitatea Ultimă, trans-personală, care este tot una cu revelarea Sinelui Suprem în ființă.

Karma yoghinul devine atunci conștient că, în realitate, nici măcar nu este el cel care acționează. Dumnezeu, căruia I-a oferit prin consacrare fructele acțiunii, este de asemenea și autorul ei.

Realizată în acest fel, acțiunea încetează să mai aibă efect asupra practicantului, care devine liber în același timp și de limitările, și de condiționările sale anterioare. Nu are nicio relevanță despre ce fel de acțiune e vorba. Poate fi ceva important, la fel de bine cum poate fi ceva simplu, chiar și o acțiune de rutină. Important este că ființa umană respectivă își depășește nevoile și tendințele egotice.

Transcenderea individualităţii

Individul învață să se pună în slujba unui ideal nobil, mult mai înalt. El va pune nevoile celorlalți mai presus decât nevoile sale proprii, prin serviciul dezinteresat oferit acestora. Își va transcende astfel individualitatea, devenind o ființă universală, prin direcționarea activităților și a eforturilor sale pentru binele a tot ceea ce îl înconjoară.

De altfel, toate căile și ramurile yoga urmăresc dispariția identificării cu egoul și cu dorințele sau pretențiile acestuia. Karma Yoga realizează aceasta direct, prin non-atașament față de fructele acțiunii. Ea trebuie realizată cât mai conștient, având ca unic mobil „participarea detașată, ca releu, la opera lui Dumnezeu”.

În Bhagavad Gita, Krishna spune că un adevărat căutător spiritual „nu are speranțe personale; spiritul și ființa sa sunt sub controlul său perfect; a alungat orice simț al posesivității, mulțumit cu ceea ce i se petrece, învingând dualitățile; fără să invidieze pe nimeni, egal în eșec și în succes, el nu mai este înlănțuit nici măcar atunci când acționează.”

Bhagavad Gita este acea parte din străvechiul text indian Mahabharata în care sunt expuse, printre altele, chiar principiile Karma Yogăi. Ca învățătură spirituală fundamentală, Bhagavad Gita a avut interpretări și comentarii nenumărate, atât în perioada clasică, cât și în cea contemporană.

Swami Sivananda, Sri Aurobindo, Swami Vivekananda, Paramahansa Yogananda sau Mahatma Gandhi au practicat și au promovat intens această formă foarte importantă și eficientă de yoga. Swami Ramdas, un yoghin contemporan, spunea chiar că „fără Karma yoga, Jnana și Bhakti nu ar fi decât egoism spiritual.”

Articole recomandate