Revelații

taine mai mare

Revelații spirituale



În cadrul școlii noastre de yoga au fost revelate de-a lungul timpului zeci de tehnici, metode, legi și principii, taine vechi și noi, care ascund o mare complexitate și își dezvăluie pe deplin eficiența doar celor care le aprofundează prin gramul de practică perseverentă.

Începem să expunem mai jos o parte dintre aceste revelații, al căror număr crește de la an la an. Această listă nu este așadar exhaustivă și ea va fi treptat completată și îmbogățită.

revelatii

Meditația specială pentru a intra într-o stare de comuniune plenară profundă cu energia subtilă benefică solară ce se realizează într-o spirală yang (+)



Sute sau chiar mii de oameni care se țin de mâini într-o uriașă spirală umană, meditând împreună, formează deja o imagine emblematică  a Școlii de Yoga MISA.

Citește mai mult

Arta Binecuvântării



Arta Binecuvântării este o metodă practică simplă, dar foarte eficientă, de a intra in comuniune profundă și inefabilă cu Împărăția Tatălui Ceresc, Dumnezeu.

Citește mai mult

Taina dezvăluită într-o absolută premieră a Atributelor Dumnezeiești



Meditațiile speciale de exemplificare a diverselor Atribute Dumnezeiești sunt niște sui-generis comori spirituale ce ne ajută să simțim și să înțelegem mai bine natura misterioasă a lui Dumnezeu.

Citește mai mult

Efectul ocult de paratrăznet



Acestă taină permite fiinţei umane să resimtă în mod inefabil şi într-o profundă stare de uimire manifestarea, în universul său lăuntric, a Voinţei omnipotente, misterioase, extraordinare şi irezistibile a lui Dumnezeu.

Citește mai mult

Exemplificarea paranormală a unor stări spirituale model



Este vorba de meditații având ca subiect diverse stări arhetipale, aspecte spirituale sau chiar ființe exemplare din trecut cu care intrăm în rezonanță pe parcursul meditației, cu ajutorul unei impulsionări paranormale, la distanță.

Citește mai mult
revelatiile 2

Alte revelaţii şi aspecte esenţiale care conferă unicitate şcolii noastre de yoga ezoterică

Taina fundamentală a trezirii gradate a înțelepciunii inimii

Această taină se revelează mai ales pentru aceia care descoperă, prin intermediul unei metode iniţiatice esenţiale, Adevărul Ultim Dumnezeiesc. Rod al unei cunoaşteri sublime net superioare, ce este inspirată şi călăuzită în permanenţă de Dumnezeu Tatăl, starea de înţelepciune a Inimii conduce întotdeauna la structurarea şi la „cristalizarea“ unei conduite armonioase şi în mod dumnezeiesc integrate, ce nu încalcă realitatea tainică a legilor şi a principiilor dumnezeiești. În acea etapă, fiinţa umană se manifestă ca un autentic canal dumnezeiesc, mai ales prin intermediul tuturor acţiunilor profund benefice, dumnezeiești, pe care ea este inspirată să le înfăptuiască. Starea de înţelepciune a Inimii este o expresie indescriptibilă a unei cunoaşteri profunde a realităţii spirituale care, printre altele, face cu putinţă revelarea Sinelui Suprem Nemuritor Atman.

» Continuă

Trezirea înțelepciunii tainice a Inimii se produce atunci când în universul lăuntric al unei fiinţe umane pregătite se declanşează un proces de rezonanţă ocultă cu realitatea spirituală cea mai înaltă, numită de cei inițiați Adevărul Ultim Dumnezeiesc. Se poate spune că pentru respectiva ființă umană apare atunci o anumită ”ruptură” în urzeala realităţii obişnuite.  Este însă esenţial să reținem că întotdeauna, fără excepţie, pentru ca un proces de rezonanţă ocultă cu o anumită realitate spirituală să se declanşeze, trebuie ca în prealabil  să dispunem de energia lăuntrică necesară. La fel ca în cazul unui aparat de radio, care e necesar să aibă bateriile încărcate pentru a fi apoi acordat, în condiţii optime, pe lungimea specifică de undă a postului de radio pe care intenţionăm să-l recepţionăm.

Atunci când universul nostru lăuntric se trezește înțelepciunea cea tainică a inimii, experimentăm treptat un fel de alunecare subtilă ce ne face să trecem, să translatăm lăuntric de la realitatea banală în care ne aflam în realitatea spirituală pe care o explorăm din plin atunci când procesul de rezonanţă ocultă se manifestă intens şi profund. Descoperim astfel că o realitate superioară, spirituală, dumnezeiască, insolită există în simultaneitate şi este ascunsă în inima realităţii obişnuite, banale în care trăim. Această realitate net superioară, mult mai vastă, sublimă, exista şi anterior, dar nu ne era accesibilă.

Trezirea inimii permite să ni se dezvăluie ”sacrul ascuns în profan”, o stare elevată, esenţială, ce ne ajută să decriptăm tainele firii şi ne permite să ne apropiem de marele mister al vieţii. Simțim astfel prin trăire directă ceea ce Rudolf Otto a definit prin cuvintele: „Mysterium tremendum et fascinas”. În acele momente unice experimentăm o stare de transfigurare intensă şi profundă ce ne îngăduie să ajungem la ceva pur, înălţător şi esenţial, fără a fi nevoie să părăsim lumea pământească. Conştiinţei noastre expansionate în nemărginire i se dezvăluie atunci un inefabil realism magic, pur, fermecător şi regenerant.

Eforturile adecvate şi susţinute pentru a ne trezi înţelepciunea tainică a inimii generează o activare pregnantă a intuiţiei spirituale. Yoghinii avansaţi au subliniat adeseori că înţelepciunea inimii, ce este strâns corelată cu activarea şi dinamizarea armonioasă a centrului subtil de forţă anahata chakra, este totodată o cale esenţială de acces la structura supramentală Vijnanamaya Kosha. Pe măsură ce în universul nostru lăuntric se trezeşte din ce în ce mai mult înţelepciunea inimii, are loc dinamizarea structurii supramentale, Vijnanamaya Kosha, şi totodată trezirea şi dinamizarea armonioasă a stării de genialitate.

» Ascunde

Taina fundamentală a energiei infinite a iubirii care provine fără încetare de la Dumnezeu Tatăl

Taina fundamentală a energiei infinite a iubirii ne dezvăluie că ea provine fără încetare de la Dumnezeu Tatăl şi îmbrăţişează în veşnicie totul, întregul Macrocosmos. Fiinţa umană care iubeşte profund, constant și fără măsură descoperă că atât iubirea pe care o primeşte, cât şi iubirea pe care o dăruieşte îi este în realitate oferită, clipă de clipă, de către Dumnezeu Tatăl. Mai mult decât atât, iubirea este un atribut fundamental al lui Dumnezeu, sau ceea ce am putea numi chiar ”substanța” Sa esențială.

Tot ceea ce este frumos, bun și adevărat există prin și cu ajutorul energiei tainice a iubirii și nimic din ceea ce este cu adevărat sublim și dumnezeiesc nu poate să existe fără iubire sau în afara ei. Trăind profund şi plenar iubirea, fiinţa umană are atunci revelaţia că, înainte de toate, Dumnezeu Tatăl este iubire şi că iubirea Sa infinită îmbrăţişează în veşnicie Totul. Tot ceea ce constatăm că este înălțător, divin și încântător conține, într-o anumită proporție, energia cea misterioasă a iubirii. Această energie este infinită, inepuizabilă și eternă. 

» Continuă

Iubind, fiecare dintre noi descoperim că Dumnezeu există. De aceea iubirea este țelul tuturor ființelor care aspiră să Îl cunoască pe Dumnezeu. Cel care trăiește hrănindu-se din plin cu energia cea tainică a iubirii evoluează mult mai repede către desăvârșire și către starea de comuniune cu Dumnezeu Tatăl. Iubirea este una dintre cele mai rapide modalități de dezvoltare spirituală a ființei umane. Energia dumnezeiască a Iubirii este profund unificatoare. De aceea, dacă trăim o mare iubire, în microcosmosul ființei noastre se vor reflecta Totul și Unitatea Dumnezeiască.

Ființa umană care renunță la iubire, care din cauza egoismului sau a prostiei sale se separă de această energie esențială a lui Dumnezeu Tatăl, se îndreaptă astfel către dispersie și autodistrugere, pentru că ea își pierde atunci coerența și coeziunea. Iubirea este însă intim legată și de libertate. Fără libertate, nu se mai poate vorbi despre Iubire, ci doar despre constrângere. Pentru că Iubirea veritabilă unește într-un mod armonios, spontan, pe deplin liber consimțit și aducător de beatitudine, în timp ce atașamentul egotic sau patima leagă silnic, dizarmonios și aducător de suferință. În acest ultim caz, din păcate, predomină egoul. Trebuie să urmărim cu toată perseverența și luciditatea să renunțăm la egoism, invidie, gelozie, orgoliu, aroganță, nerăbdare, intoleranță, ură și prostie.

Datorită acțiunii Legii Rezonanței Oculte, cine nu iubește aproape deloc nu trebuie să se mire și să se lamenteze că nu este aproape deloc iubit. Cine iubește puțin, puțin va fi iubit. Cine iubește mult, mult va fi iubit. Cine iubește enorm, enorm va fi iubit. Cine iubește infinit, va fi iubit infinit. Ființa umană care aspiră să fie iubită mult trebuie să nu uite niciodată că pentru aceasta ea trebuie înainte de toate să iubească mult. Cu ce ”măsură” noi oferim iubirea, cu aceeași ”măsură” ni se va oferi și nouă, mai devreme sau mai târziu, și vom primi drept răsplată iubirea pe care o merităm.  Taina fundamentală a energiei infinite a iubirii, atunci când este trăită plenar şi profund, ne permite să intuim că, în realitate, singura măsură care este admisă în iubire este să iubeşti fără măsură. Atunci când iubirea noastră devine nesfârşită, chiar şi ceea ce anterior ni se părea că este imposibil devine cu uşurinţă posibil.

» Ascunde

Taina fundamentală a revelării Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN

ATMAN este denumirea sanscrită pentru Sinele Suprem Nemuritor, ce reprezintă scânteia din Dumnezeu Tatăl prezentă în fiecare ființă umană. Aceasta este veritabila Esenţă dumnezeiască ultimă a fiecăruia dintre noi.

Taina fundamentală a revelării în universul nostru lăuntric al Sinelui Nemuritor ATMAN ne permite să descoperim că Sinele Suprem Dumnezeiesc (ATMAN) se află prezent în mod tainic în inimile tuturor oamenilor şi că El este Eul nostru Etern, interior, cel mai profund. Atunci când realizăm prin revelaţie spirituală existenţa Sinelui Suprem Etern ne cucerim astfel pe noi înşine și putem să ne unim cu Infinitul Suprem (Dumnezeu).

» Continuă

În fiinţa umană, Sinele Suprem Nemuritor ATMAN este expresia Adevărului Ultim Dumnezeiesc.  Cea mai potrivită descriere a sa este aceea ca fiind indescriptibil.  Sinele Suprem ATMAN este centrul etern al conştiinţei individuale, care nu este născut şi care nici nu moare niciodată. În metafora cu lampa şi abajurul, ATMAN este, analogic vorbind, lumina însăşi, deşi a-l descrie astfel este un mod incomplet şi incorect. Această ”lumină pură” a fiinţei pătrunde şi luminează prin cele cinci învelişuri (kosha) şi odată cu trecerea prin aceasta, lumina emanată de Sinele Suprem ATMAN se colorează întocmai ca şi ele. Diversitatea ”abajururilor” nu exclude faptul că ”lumina” este mereu aceeași, în orice ”lampă”.  Sinele Suprem ATMAN este văzătorul, cunoscătorul și martorul tuturor corpurilor. El este cunoașterea și lumina însăși. Așa cum lumina ce luminează lampa este diferită de lampa însăși, ATMAN este diferit de învelișurile sale. Sinele este însăși conștiința, și nu învelișurile (kosha-urile) sale. De aceea, atunci când aspiră la revelarea Sinelui aspirantul urmărește transcenderea celor cinci kosha-uri  (învelișuri) pentru ca pura conștiință divină a Sinelui să strălucească, în deplina sa splendoare.

Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN este un ţel esenţial, fundamental, ultim pentru orice fiinţă umană care este angrenată pe o cale spirituală autentică. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) în propriul nostru univers lăuntric face cu putinţă descoperirea Adevărului ultim şi totodată ni-L revelează pe Dumnezeu Tatăl în ipostaza de scânteie vie, misterioasă şi veşnică, existentă în fiecare fiinţă umană. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN ne permite, totodată, să atingem starea de eliberare spirituală finală. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN este o datorie pe care o are fiecare fiinţă umană, pentru a-şi descoperi, în felul acesta Creatorul şi pentru a-L îmbrăţişa cu aceeaşi iubire cu care Dumnezeu Tatăl ne îmbrăţişează neîncetat.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN ajungem să cuprindem în universul nostru expansionat infinitul ce ne cuprinde fără încetare. Conştient sau nu, noi toți suferim că nu putem să fim Totul, iar revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN ne permite să fuzionăm într-un mod tainic şi extatic cu Totul. Această aspiraţie frenetică de a fuziona sau, altfel spus, aspiraţia către totalitate se manifestă ca o tendinţă de a îngloba întregul mediu, de a-l absorbi în propriul univers lăuntric. Aceasta este ceea ce marii yoghini şi înţelepţii numesc trecerea mediului extern sau, altfel spus, a Macrocosmosului, în mediul intern, prin fuziune şi reflectare. Ea este proprie întregii realităţi, dar numai în cazul fiinţei umane care reuşeşte să-şi reveleze Sinele Suprem Nemuritor ATMAN, ea reuşeşte cu adevărat şi rămâne în eternitate.

În cazul revelării Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN, trecerea mediului extern al Macrocosmosului în mediul intern, care este microcosmosul fiinţei, face să apară o stare de fuziune extatică, ce evidenţiază însăşi intrarea în condiţia tainică a lui „a fi“. Această trecere spirituală, care este o împlinire în sfera lui „a fi“, este însuşi miracolul fiinţei umane care şi-a revelat Sinele Suprem Nemuritor ATMAN. Este esenţial să reţinem că nu poţi să fii yoghin fără să aspiri frenetic să fii YOGA însăşi şi, la fel, nu poţi să fii un eliberat spiritual fără a fi starea de eliberare spirituală însăşi. Ştiind aceasta, trebuie să ne dăm seama că a-ţi revela cu adevărat Sinele Suprem Nemuritor ATMAN înseamnă să fii Sinele Suprem Nemuritor ATMAN însuşi. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN face cu putinţă să intrăm în condiţia lui „a fi“, să atingem starea de îndumnezeire şi să obţinem în felul acesta întregirea supremă. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN, fiinţa umană devine cu adevărat capabilă să îmbrăţişeze într-un mod extatic, mistic, tot ceea ce o îmbrăţişează: natura, Macrocosmosul şi chiar pe Dumnezeu Tatăl. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN, fiinţa reuşeşte cu adevărat o dez-mutilare, o ieşire din capcana singurătăţii în care ea se simte îmbrăţişată şi limitată, fără să îmbrăţişeze şi să cuprindă la rândul ei, plină de iubire, nemărginirea.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN, descoperim că totul este oglindit în noi, iar noi suntem intim fuzionaţi şi solidari cu totul. În felul acesta, descoperim că totul este în noi şi noi suntem cu adevărat în tot. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN, fiinţa umană descoperă că întreaga realitate profană, materială are, în aşa-zisul spate al ei, o concentrare gigantică, uimitoare, de sacru, care Îl revelează pe Dumnezeu. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN, fiinţa umană atinge starea perfectă de detaşare spirituală. Aceasta este detaşarea cea bună a înţelepţilor, care nu este niciodată distantă, rece şi dispreţuitoare.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN, fiinţa umană reuşeşte miracolul transformării mediului extern în mediul ei intern şi aceasta îi permite să descopere prin experienţă directă în ea însăşi sensul cel bun al infinitului, al infinitului în finit. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN îi permite cu adevărat fiinţei umane „a fi“, fără a mai rămâne vreodată mutilată în singurătatea ei. Ea face cu putinţă o îmbrăţişare care îi permite să-L cuprindă pe Acela care înainte o îmbrăţişa doar El, fără încetare – Dumnezeu Tatăl. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN se sting diferenţele eu-lui simplu şi este, astfel, transcens egoul. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN fiinţa umană trece dincolo de micimea eului ei. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor ATMAN face cu adevărat posibilă trecerea de la eul individual limitat la Sinele cel lărgit, care ne permite să devenim tangenţi cu infinitul şi să-L îmbrăţişăm pe Dumnezeu.

» Ascunde

Arta ocultă a îmbrăţişărilor spontane, pregnant mângâietoare

Această revelaţie se referă la ce se petrece în realitate din punct de vedere subtil şi ezoteric atunci când a două fiinţe umane se îmbrăţişează, cu iubire şi tandreţe. În afara gestului exterior, este necesară o anumită atitudine lăuntrică. Acest aspect iniţiatic presupune ca cel care oferă îmbrăţişarea să manifeste în mod conştient o atitudine preponderent emisivă, Yang,  iar cel care acceptă  şi se deschide pentru a o primi să fie preponderent receptiv, Yin. Energia care este atrasă atunci în mod spontan în universul lăuntric al celor două fiinţe umane este energia tainică a iubirii, care vine de la Dumnezeu şi este nesfârşită.

Atunci când ne propunem să punem în practică Arta îmbrăţişărilor spontane preponderent mângâietoare, un prim element important este consacrarea: “Doamne, Dumnezeule, Tată Ceresc, Ţie îţi dăruiesc, aici și acum, în mod total şi necondiţionat, fructele tuturor îmbrăţişărilor spontane pe care le voi dărui începând de acum şi până la finalul celor 24 de ore ce vor trece din acest moment”.

» Continuă

Un al doilea element ţine de postura trupească. Cel care îmbrăţişează vine cu  braţul stâng pe deasupra umărului drept al celui îmbrăţişat şi cu braţul drept pe sub umărul stâng al celui îmbrăţişat, capul fiind uşor aplecat spre dreapta, iar zona piepturilor se află în contact, cât mai  bine centrate. Această suprapunere permite apariţia unor interferenţe armonice şi dinamizarea chakrei plexului cardiac. Cel care oferă îmbrăţişarea trebuie să urmărească lăuntric să fie un releu  de manifestare a energiei enigmatice a iubirii, iar atenţia lui va fi focalizată preponderent la nivelul pieptului. Revărsarea acestui  flux al energiei iubirii în şi prin fiinţa sa se va conştientiza în trei faze distincte: faza de început, faza de culme sau de apogeu şi faza de scădere gradată a intensității energiei.

Practicând cât mai des arta îmbrăţişărilor atragem, atât în noi cât şi în ambianţa subtil energetică din jurul nostru, energia magică a iubirii. Îmbrăţişările spontane şi pregnant mângâietoare sunt o modalitate foarte simplă, plăcută, încântătoare şi la îndemâna oricui prin care ne putem transforma. Vom deveni mai iubitori, mai tandri, mai toleranţi. Iar aceasta va contribui, prin acumulare, la elevarea frecvenței dominante de vibrație a planetei Pământ.

» Ascunde

Taina fundamentală a iniţierii spirituale

Taina fundamentală a iniţierii spirituale implică transmiterea unei anumite influenţe spirituale transformatoare de la Ghidul spiritual la aspirantul spiritual. Inițierea spirituală este cea care conferă aspirantului eficiență în practica sa spirituală și îi deschide totodată în fiinţă calea realizării spirituale ultime. În cazul unei inițieri spirituale nu este vorba doar de banala transmitere a unor informații, care pot la urma urmei să fie obținute și din alte surse, ci mai ales de transferul ocult, subtil, de la inițiator la inițiat.

Evident, acest transfer subtil de la Ghidul spiritual la aspirant nu are loc decât dacă primul a trezit şi a amplificat în fiinţa sa suficient de mult rezonanța ocultă cu acel aspect, energie sau putere subtilă cosmică pe care intenționează să o transmită. În momentul iniţierii este foarte important și gradul de deschidere, de receptivitate elevată şi linişte mentală a discipolului. Acesta din urmă trebuie să aspire către o stare interioră de vid,  pentru ca apoi să poată primi energia transmisă prin iniţiere, pentru că, așa cum se spune în tradiția zen: „nu poți turna nimic într-o ceașcă plină”.

» Continuă

Literal, cuvântul inițiere provine de la latinescul initium, care înseamnă „început”. Inițiatul primește o sui-generis „sămânță” a rezonanței oculte respective, pe care o va cultiva și aprofunda până când ea își va rodi fructele spirituale, dumnezeiești. Inițierea este astfel primul, și din multe puncte de vedere cel mai important pas, aspect sugerat și de principiul spiritual care spune că „ceva bine început este pe jumătate făcut”. În lumina acestor aspecte ezoterice, este lesne de înțeles de ce inițierile spirituale sunt considerate momente cruciale, de o importanță covârșitoare, ce marchează diversele etape ale evoluției spirituale a aspirantului.

Prin pregătirea și investitura sa spirituală, Ghidul spiritual invocă Grația dumnezeiască să se reverse în și prin el pentru binele și progresul spiritual al discipolului său. În felul acesta, inițiatorul devine un instrument prin care Dumnezeu însuși se manifestă, un canal subtil ce tranzitează energiile și puterea spirituală, pură și copleșitoare ce vine de la Dumnezeu.

Într-un anumit sens, în momentul iniţierii, aspirantul împărtăşeşte în mod direct și inefabil din experienţa ghidului său spiritual, acest moment sacru fiind în primul rând o comuniune la nivel de suflet. Indiferent de forma pe care o îmbracă (mantra, tehnică meditativă, ritual etc), experienţa impresionantă a iniţierii îi oferă discipolului certitudinea că îşi poate atinge obiectivul spiritual – realizarea Sinelui şi comuniunea cu Dumnezeu. Acest eveniment special, profund, îi conferă o cunoaştere directă a naturii şi a scopului practicii spirituale. Este ca şi cum, pentru un scurt moment, s-ar întredeschide poarta către eliberarea supremă, iar discipolul ar întrezări uimitoarea lumină divină care sălăşluieşte acolo. Începând din acest moment, el nu mai este un căutător orb, ci unul care ştie unde şi spre ce se îndreaptă. Continuând perseverent practica respectivă, energiile spirituale se trezesc gradat în fiinţa lui, conducându-l la o transformare completă, la o adevărată revoluţie interioară, ce are ca finalitate iluminarea spirituală.

» Ascunde

Taina Adevărului Ultim Dumnezeiesc

Cunoașterea Adevărului Ultim Dumnezeiesc este de cele mai multe ori ţelul oricărei căi spirituale autentice. El reprezintă, totodată, secretul fundamental care este încriptat în cuvintele pline de înţelepciune ale lui Iisus: „Cunoaşteţi Adevărul şi atunci Adevărul vă va elibera.“ Revelarea Adevărului Ultim Dumnezeiesc în propria fiinţă îi permite aspirantului spiritual să-şi transforme viziunea personală, limitată și eronată, într-o nouă şi fundamentală viziune dumnezeiască, eternă şi universal valabilă asupra Realității, şi astfel să-L cunoască cu adevărat pe Dumnezeu Tatăl. În viziunea celor înţelepţi, nu se poate vorbi niciodată despre un Adevăr Ultim care să fie străin de Principiul Suprem. Pentru a înţelege această afirmaţie, este necesar să enunţăm succint ce este în realitate Principiul Suprem. Principiul Suprem este Originea originilor, Unitatea cea fără început, Eternul Absolut sau altfel spus Dumnezeu Tatăl, care se află atât dincolo de Manifestare, cât şi dincolo de Nemanifestare. Principiul Suprem este o ipostază a lui Dumnezeu Tatăl care se situează dincolo de orice înţelegere obişnuită şi care, totodată, este non-dual (lipsit de dualitate), dincolo de orice distincţie, fiind în mod absolut necondiţionat. Marii înţelepţi consideră în unanimitate că el are o importanţă metafizică fundamentală.

» Continuă

Atunci când se vorbeşte despre Adevărul Ultim Dumnezeiesc ca atare, se face întotdeauna în mod inevitabil referinţă directă la Principiul Suprem, căci în afara Principiului Suprem, nimic – fără excepţie – nu deţine propriul său fundament. Această referire la Principiul Suprem primar implică, în mod necesar, că orice relaţie a noastră cu Adevărul Ultim Dumnezeiesc trebuie să treacă prin recunoaşterea subordonării noastre la imperativele obiective, tainice, ale imuabilelor legi principiale şi supraumane. Iată pentru ce se spune că numai Adevărul Ultim, atunci când este revelat în propriul nostru univers lăuntric, ne face cu adevărat să devenim liberi din punct de vedere spiritual. Acest aspect fundamental este subliniat de apostolul Ioan în Evanghelie, unde el afirmă citându-l pe Iisus: „Cunoaşteţi Adevărul, şi atunci Adevărul vă va elibera“.

Cei înţelepţi afirmă că de fapt Adevărul Ultim nu a fost şi nu va fi vreodată o creaţie a minţii umane. Adevărul dumnezeiesc deține în veşnicie o existenţă enigmatică ce există prin ea însăşi, independentă de noi. Rolul nostru, care totodată este una dintre menirile noastre fundamentale (pe primul loc fiind cunoaşterea directă şi nemijlocită, în propriul nostru univers lăuntric, a realităţii lui Dumnezeu Tatăl), implică prin urmare să cunoaştem prin revelaţie directă şi nemijlocită Adevărul Ultim Dumnezeiesc. Este, de asemenea, esenţial să ne dăm seama că, în afara acestei cunoaşteri (prin revelaţie directă şi nemijlocită) în propriul nostru univers lăuntric a Adevărului Ultim Dumnezeiesc, în fiecare dintre noi nu subzistă decât eroarea.

Pentru unele fiinţe umane, acest aspect este dificil de înţeles la prima vedere, dar dacă analizăm cu atenţie cele de mai sus ne putem da seama cu uşurinţă că numai cunoaşterea directă şi nemijlocită în propriul nostru univers lăuntric prin revelație a Adevărului Ultim Dumnezeiesc este singura modalitate care face într-adevăr să înceteze starea de eroare în care ne aflăm cu toţii, fără excepţie, atâta timp cât nu am ajuns să cunoaştem prin revelaţie directă şi nemijlocită Adevărul Ultim Dumnezeiesc. Abia atunci când în fiinţa noastră începe să se reveleze în mod gradat Adevărul Ultim Dumnezeiesc, noi ieşim totodată din starea de eroare, pentru că în fiinţa noastră apare pentru prima oară sclipirea mirifică, esenţială a „Luminii eterne a Adevărului Ultim Dumnezeiesc”, care ne oferă accesul la adevărata cunoaştere, ce ne permite să înţelegem realitatea, atât cea lăuntrică, cât şi cea înconjurătoare, din perspectiva tainică a Adevărului Ultim al lui Dumnezeu Tatăl. Prin urmare, cunoaşterea Adevărului Ultim Dumnezeiesc în propriul nostru univers lăuntric face să apară o esenţială transformare a viziunii şi a perspectivei asupra realităţii. Începutul cunoașterii Adevărului Ultim Dumnezeiesc în propriul nostru univers lăuntric prin revelație directă și nemijlocită marchează, de fapt, începutul sfârșitului stării de eroare în care am trăit până atunci. Iată de ce unii înțelepți afirmă că „Orice început este un sfârșit și orice sfârșit este un nou început”.

Cei înţelepţi spun că, de fapt, Adevărul Ultim Dumnezeiesc „aparţine sferei gigantice, misterioase a înţelepciunii pure a lui Dumnezeu”. Despre el se poate spune că este propriul „obiect“ al înţelepciunii veritabile. Este de asemenea necesar să știm că prin percepţie esenţială, spirituală, fundamentală, imediată şi directă ajungem la Adevărul Ultim. Numai intuiţia intelectuală supramentală (atunci când este trezită suficient de mult) ne permite să intrăm cu uşurinţă în contact cu sfera supraumană care este în mod precis domeniul propriu al Principiului Suprem. Principiul Suprem este, am putea spune, perceput în universul nostru lăuntric prin ceea ce se numeşte „cunoaşterea cea misterioasă a inimii“ – aşa cum o numesc înţelepţii Orientului şi yoghinii avansaţi.

Este însă esenţial să reţinem că „Numai Adevărul Ultim este acela care face să fie atras în universul nostru lăuntric Adevărul Ultim care există în Macrocosmos“. În lumina acestor revelaţii, ne putem da seama că pentru aceasta este foarte important să ne punem într-o stare lăuntrică de perfectă disponibilitate şi deschidere faţă de el sau, altfel spus, să intrăm într-o stare de inefabilă rezonanță ocultă care face ca Adevărul Ultim Dumnezeiesc să fie imediat atras în noi prin intermediul Adevărului Ultim Dumnezeiesc care deja a fost trezit (revelat) în universul nostru lăuntric. Pentru a atrage în universul nostru lăuntric Adevărul Ultim Dumnezeiesc trebuie, înainte de toate, să abandonăm mai ales acele mecanisme care se bazează pe convingerile noastre limitate ale „vechiului om”, pentru a ne deschide, cât mai repede şi aşa cum se cuvine, manifestării „luminii tainice şi clare” a Adevărului ultim divin.

Atât ştiinţa înţelepciunii orientale, cât şi întreaga cunoaştere metafizică fundamentală nu au, nu au avut şi nu vor avea o altă sursă. Toate acestea nu sunt alimentate de un alt canal în afara canalului Adevărului Ultim Dumnezeiesc. Adevărul Ultim Dumnezeiesc este cel mai profund nucleu, este Adevărul Esenţial sau Adevărul Total în cazul căruia toate adevărurile parţiale nu sunt decât nişte firimituri și ne apar ca fiind nişte sclipiri palide. Fiind un sinonim al Absolutului, Adevărul Ultim Dumnezeiesc transcende şi totodată depăşeşte toate aporiile şi limitările contingenței lumii manifestate (aporie = dificultate de ordin raţional care, cel mai adesea, este foarte greu sau chiar imposibil de rezolvat). Atemporalitatea Adevărului Ultim Dumnezeiesc îi conferă întotdeauna un statut enigmatic de universalitate, care îi permite să lumineze toate epocile şi toate tradiţiile. Adevărul Ultim Dumnezeiesc luminează acele tradiţii care se deschid preluării şi asimilării luminilor suverane ale Realităţii Esenţiale Misterioase.

Ştiind toate acestea, ar merita să ne întrebăm acum câţi – mai ales printre aceia care păstrează o orientare spirituală tradiţională şi autentică – iau în considerare Adevărul Ultim Dumnezeiesc prin el însuşi, într-un mod complet dezinteresat, situându-se dincolo de toate ataşamentele afective şi de spiritul îngust de grup? Din nefericire, putem observa cu uşurinţă că răspunsul la această întrebare indică cel mai adesea că este vorba de un foarte mic număr, care constituie cercul extrem de închis al prietenilor cei sinceri ai Adevărului Ultim Dumnezeiesc. Un asemenea grup spiritual este grupul celor puţini şi aleşi, în cadrul căruia este păstrată şi transmisă comoara inestimabilă a Eternei Înţelepciuni. Acesta este, am putea spune, depozitul cel atemporal şi universal al Adevărului Ultim Dumnezeiesc.

» Ascunde

Dinamizarea și integrarea înțeleaptă a capacităților benefice paranormale (siddhis)

Așa cum este menționat în toate tratatele și scrierile tradiționale yoghine, în urma practicilor spirituale corect realizate, în ființa practicantului se trezesc și se dinamizează gradat anumite puteri paranormale benefice, numite în sanscrită siddhi-uri. Cuvantul „siddhi” înseamnă literal „perfect” sau „perfecțiune”.

Astfel de puteri paranormale (siddhi-uri) apar ca un corolar al transformărilor interioare benefice şi al evoluţiei spirituale. Pe măsură ce în fiinţa aspirantului spiritual se trezesc din starea de potenţialitate şi apoi se dinamizează în mod gradat anumite stări benefice de rezonanţă ocultă, survine, în felul acesta, un proces de identificare lăuntrică (samyama) cu anumite sfere gigantice de forţă, cu anumite realităţi dumnezeiești inefabile, cu una dintre cele zece Mari Puteri Cosmice, sau cu anumite energii subtile. Totodată, în fiinţa sa se trezesc şi apoi se actualizează felurite conexiuni şi corespondenţe subtile analogice. Aceasta conduce în cele din urmă la trezirea şi dinamizarea anumitor capacităţi paranormale (siddhi-uri), care pot fi fizice, psihice, mentale sau spirituale și care par a fi ceva cu totul extraordinar pentru fiinţele umane ignorante şi neiniţiate. 

» Continuă

Un străvechi tratat yoghin, TANTRA SARA, afirmă:

„Mai presus de cei care nu ştiu sunt cei care află sau citesc;
Mai presus de cei care află sau citesc sunt cei care memorează;
Mai presus de cei care memorează sunt cei care înţeleg;
Mai presus de cei care înţeleg sunt cei care aplică;
Mai presus de cei care aplică sunt cei care obţin rezultate;
Mai presus de cei care obţin rezultate sunt cei care, atingând succesul, dobândesc puteri paranormale;
Iar mai presus de cei care dobândesc puteri paranormale se află cei care ating Absolutul, dobândind Înţelepciunea prin care totul devine cu putinţă”.

Apariția așa-numitelor puteri paranormale marchează atingerea succesului în practica yoga și este penultimul pas înaintea realizării spirituale ultime. Există însă din păcate și situații tragice, în care aspirantul la desăvârșire este luat prin surprindere de apariția anumitor puteri paranormale și începe să le exhibe cu nesăbuință sau să le exploreze pe orizontală la nesfârșit, fascinat de manifestarea lor. În felul acesta el riscă să rateze ultimul și cel mai important pas, scopul ultim al căii spirituale, care este comuniunea deplină cu Conștiința infinită și eternă a lui Dumnezeu Tatăl.

Tocmai de aceea, revelațiile privind taina dinamizării puterilor paranormale (siddi) sunt esențiale şi îl pregătesc pe aspirant să le integreze într-un mod înţelept și plin de detaşare. În orice punct al căii spirituale ne-am afla, este fundamental să nu uităm nicio clipă că cea mai importantă putere paranormală pe care urmărim să o dobândim este și rămâne revelarea Sinelui nostru Nemuritor, Atman, ce este „scânteia” tainică din Dumnezeu Tatăl prezentă în fiecare dintre noi.

» Ascunde

Taina dezvăluită a transfigurării

Taina transfigurării face posibilă punerea rapidă în stare pregnantă de rezonanţă ocultă a fiinţei umane transfigurate cu anumite energii subtile dumnezeieşti, cu anumite sfere de forţă nesfârşită, 
superioare, şi cu anumite aspecte
 elevate, sublime şi înălţătoare ce 
există în Macrocosmos. Fiecare
 proces subtil de transfigurare ce este 
realizat din plin şi cu succes face să
 ne fie revelat sacrul în profan, tocmai
datorită viziunii noastre lăuntrice
 profund transformatoare şi înnobilate.

Procesul reuşit al transfigurării
 ne dezvăluie totodată o realitate
 nouă, superioară, mult mai vastă,
 elevată, minunată, spiritual-afectivă,
 încărcată cu valenţe multiple, ce ne 
permite în anumite condiţii chiar
 să experimentăm stări sublime de
 Extaz dumnezeiesc. Toate aceste 
fenomene se produc prin intermediul
 proceselor tainice de rezonanţă ocultă pe care le declanşează în timpul transfigurării fiinţa umană care, prin viziunea ei creatoare sublimă, benefică, exercită o influenţă pregnant transformatoare asupra fiinţei umane pe care o transfigurează.

» Continuă

Este de la sine înţeles că procesele de transfigurare pot fi orientate astfel încât fiinţa umană respectivă să se autotransfigureze. Prin intermediul transfigurării profunde, creatoare, a unei fiinţe umane pe care o iubim intens şi fără măsură, devine cu uşurinţă posibil să îi intuim înzestrările minunate şi potenţialităţile benefice, contribuind totodată într-un mod activ la trezirea şi la dinamizarea în universul ei lăuntric a acelor aspecte încântătoare pe care le întrevedem într-un mod intuitiv în universul ei lăuntric, datorită stărilor de admiraţie şi de adoraţie pe care le resimţim pentru fiinţa umană respectivă. Este totodată important să reţinem că orice proces de transfigurare reuşit pe care îl realizăm ne transfigurează totodată şi pe noi înşine şi ne transformă într-un mod profund, făcând să fie transferate şi „altoite“ în propriul nostru univers lăuntric aspectele şi înzestrările admirabile pe care le observăm şi totodată le transfigurăm la o anumită fiinţă umană pentru care simţim iubire profundă.

Practica atentă şi perseverentă a transfigurării intense şi profunde a fiinţelor umane alese, deosebite şi în mod excepţional înzestrate cu care venim în contact ne ajută să înţelegem prin experienţă directă de ce marii înţelepţi au afirmat că întotdeauna „frumuseţea se află în ochii privitorului“.

» Ascunde