Fericirea mea era atât de mare, încât parcă eram nebun de fericire; nu ştiam dacă să râd sau să plâng şi încă mă mai întrebam: „Cum de mi s-a petrecut tocmai mie acest eveniment nemaipomenit?“
În acel moment am constatat că la 3-4 metri în faţa noastră era Grieg, singur. Ne-am dat seama că era și la conferinţa cu fetele şi am constatat totodată cu uimire că el era şi în faţa noastră!
Folosim cookies pentru a vă asigura o experiență cât mai bună. Accesând în continuare acest site sunteți de acord cu utilizarea de cookies.Ok