O analiză obiectivă asupra abuzurilor împotriva MISA prezentată de Soteria International la reuniunea OSCE

În luna octombrie 2013 a avut loc la Varşovia cea mai mare reuniune europeană anuală pe tema apărării drepturilor omului. Această reuniune patronată de Organizația pentru Securitate și Cooperare din Europa (OSCE) a avut scopul de a evalua situația implementării angajamentelor legate de dimensiunea umană în societatea civilă. În cadrul acestor importante reuniuni anuale se organizează mai multe conferinţe prin intermediul cărora are loc un dialog între delegațiile țărilor europene și diverse ONG-uri. Se au astfel în vedere noile provocări sociale apărute, urmând a se face recomandări pentru diferite îmbunătățiri.

În acest cadru este de remarcat faptul că organizaţia Soteria International – organizație ce promovează drepturile spirituale ale omului, studiază cazurile de încălcare a acestora și acționează la nivel politic și social pentru a susține integrarea principiilor spirituale în societate – a ridicat, printre altele, în conferințele și intervențiile sale, problema unor serioase încălcări ale drepturilor omului în cazul școlii de yoga MISA.

Observaţiile Soteria au vizat în principal situaţiile din România şi Italia, unde au fost remarcate anumite tendinţe îngrijorătoare de atac venite chiar din partea unor instituţii ale statului împotriva unor mişcări spirituale din aceste ţări.

În cazurile mişcărilor spirituale Arkeon, Ananda Assisi, Damanhur, Osho, Scientologia, Atman Italia şi MISA Romania, s-a constatat că autorităţile au comis acţiuni de discriminare, marginalizare sau incitare la ură. Mai mult decât atât, analiza acestor cazuri a evidenţiat anumite asemănări şi tipare comune în modul de a se acţiona, ca şi cum s-ar fi urmat nişte paşi clar stabiliţi.

În Italia, campania ostilă de dezinformare desfăşurată de organizaţiile anti-secte în ultimii ani a condus la înființarea Departamentul Anti-Secte în cadrul Poliţiei italiene. Mai apoi, au avut loc mai multe atacuri asupra unor mişcări spirituale, în ciuda faptului că nu au fost furnizate niciun fel de dovezi asupra unor eventuale activităţi ilicite care să justifice respectivele măsuri.
(Puteți citiți aici o prezentare mai detaliată a observațiilor Soteria International referitoare la acest subiect.)

În prezentarea cazului şcolii de yoga MISA, raportul Soteria a evidenţiat mai întâi cadrul general al situaţiei socio-politice din România: o ţară încă afectată de practici totalitare, în care foști lideri ai nomenclaturii comuniste sunt încă activi în procesul de luare a deciziilor politice și administrative; o societate afectată de haos politic și încercări periodice de a sparge normele constituționale de dragul intereselor private și al luptelor pentru putere; o țară în care intelectualii și activiștii sociali sunt calomniaţi și ridiculizaţi în mass-media; o ambianţă socială în care drepturile omului continuă să reprezinte mai degrabă un concept abstract, decât o realitate fundamentală.

Analiza Soteria International s-a referit specific la modul în care sunt tratate mişcările spirituale: „În Romania instituţiile statului conduc în mod direct campanii împotriva mişcărilor spirituale. Este vorba mai exact de campanii de defăimare, blocade instituţionale, atacuri ale poliţiei. Toate acestea par să fie coordonate şi conduse într-o manieră centralizată de la niveluri înalte din administraţia statului. Tribunalele din Romania, incapabile să analizeze chestiuni care ţin de resortul libertăţii de religie şi credinţă, conduc la procese incorecte şi la instigarea populaţiei împotriva mişcărilor spirituale. Vehemenţa judecătorilor, în special aşa cum s-a făcut ea remarcată în cazul mişcării MISA, ridică serioase întrebări dacă nu cumva dosarele acuzaţiilor sunt fabricate şi nu reprezintă de fapt decât o orchestrare menită să arate publicului că statul va pedepsi tentativele de a sprijini şi organiza asociaţiile bazate pe libertatea de gândire, care nu se supun normelor sociale impuse de sistem. În ciuda faptului că România este considerată o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, în multe privinţe constatăm că politica statului nu este altceva decât o formă deghizată de totalitarism”. 

Într-o altă conferință, membrii Soteria International şi-au exprimat preocuparea cu privire la situația creată de sistemul judiciar român și în acest context au evidenţiat provocarea legală și etică pe care cazul MISA/Bivolaru o reprezintă.

Mai concret, legat de şcoala de yoga MISA, Soteria International a prezentat concluziile și recomandările sale privind modul în care problematica traficului de ființe umane este interpretată în România. S-a arătat că, în timp ce în multe state infracțiunea de trafic de ființe umane continuă, într-adevăr, să fie una dintre problemele cele mai grave, în cazul MISA autoritățile române folosesc astfel de acuzații pentru a ataca o mișcare spirituală. Mai exact, autoritățile române susțin că în cadrul MISA se realizează activități de trafic de ființe umane pornind de la faptul că sunt efectuate diferite activităţi bazate pe muncă voluntară prestată în comun.

A fost descris cazul a 21 de instructori și practicanţi yoga ai şcolii MISA care sunt puşi sub acuzare de șapte persoane care s-au considerat ”traficate” în perioada în care au locuit în așezămintele yoghine din București. Se constată faptul bizar că au fost considerate ca elemente infracționale activități elementare cum ar fi curățenia în spațiile de locuit, lucrări de reparații sau plata utilităţilor de care au beneficiat în mod egal toți locatarii așezământului. Membrii Soteria au subliniat că în aceste acuzaţii nu este vorba despre activități realizate sub amenințare sau prin utilizarea forței, prin constrângere, răpire, înșelăciune ori prin abuz de putere în scopul de a obține controlul asupra respectivelor persoane, așa cum este în cazul tipic al traficului de persoane. Este pur şi simplu vorba despre extinderea nefirească a accepţiunii de trafic de persoane la respectarea unor reguli asumate cu scopul de a trăi într-o comunitate, reguli pe care de fapt le respectăm în fiecare zi în societatea noastră. Cităm din raportul prezentat de Soteria International: „Ne întrebăm care este motivul pentru care în anumite mănăstiri creștine este legal să se efectueze activități pentru binele comunității respective, iar în cazul unui așezământ spiritual de tip ashram același gen de activități a devenit un element susceptibil să indice infracțiunea de trafic de ființe umane și atrage răspunderea penală a persoanelor implicate?”

Soteria International a sugerat ca organismele în drept abilitate să clarifice conceptele juridice în ceea ce privește traficul de ființe umane, astfel încât munca voluntară să nu mai poată fi inclusă în domeniul infracțional. Această recomandare se referă în special la munca voluntară din cadrul mișcărilor spirituale, unde grupurile respective sunt mult mai susceptibile de a fi ținta unor asemenea false acuzații. Soteria International sugerează de asemenea ca România să investigheze în detaliu consecințele formulărilor actuale ale acuzațiilor de trafic de ființe umane în procesul împotriva yoghinilor legat de practica sistemului „karma yoga”, sistem care se înscrie în realitate exact pe linia muncii de voluntariat.

Tot cu privire la cazul școlii de yoga MISA, Soteria International a rezumat într-o altă conferinţă din cadrul reuniunii OSCE observațiile sale privind modul în care dreptul la un proces echitabil în instanță este încălcat de o mass-media nedreaptă, părtinitoare și coruptă. A fost evidenţiat în acest sens exemplul procesului lui Gregorian Bivolaru. Concluzia susţinută de Soteria a fost aceea că în acest proces – care s-a finalizat în luna iunie 2013 cu condamnarea fondatorului MISA – instituţiile mass-media au reprezentat un instrument cheie de influenţare şi manipulare a opiniei publice. Pe tot parcursul procesului, s-a putut constata fără dubii că mass-media nu a respectat principiul prezumției de nevinovăție, ci a dus sistematic o campanie agresivă de defăimare și stigmatizare. S-a ajuns până acolo încât magistraţii care au judecat acest caz au oferit decizii şi alte informaţii din cadrul procesului mai întâi jurnaliștilor, pentru a le difuza imediat în presă, şi abia apoi avocaţilor. De altfel este semnificativ că unul dintre motivele principale pentru care în anul 2005 Gregorian Bivolaru a primit azil politic în Suedia a fost campania mass-media extrem de tendenţioasă în acest caz.

Rapoartele Soteria din cadrul reuniunii OSCE au mai arătat că începând cu anul 2005 România a cerut deja de trei ori extrădarea lui Gregorian Bivolaru și de trei ori autoritățile suedeze au respins cererea, considerând că drepturile fundamentale ale fondatorului MISA nu ar fi asigurate în sistemul de justiție românesc. În iunie 2013 s-a cerut însă din nou de către statul român predarea lui Gregorian Bivolaru, dar de data aceasta folosind poziția României de stat membru al Uniunii Europene, solicitându-se astfel extrădarea printr-un mandat european de arestare. Membrii Soteria au arătat că apar aici o serie de contradicţii legislative între puterea unui mandat european de arestare şi protecţia prin azil politic oferită de o ţară membră a UE faţă de legislaţia unei ţări care este de asemenea membră a UE. Faptul că sunt încă posibile asemenea contradicţii pe teritoriul Uniunii Europene arată că drepturile omului sunt încă privite și interpretate foarte diferit în ţările membre ale comunităţii europene. În acest sens Soteria International a sugerat adoptarea unor măsuri legislative adecvate, în aşa fel încât drepturile unor refugiaţi politic să nu poată fi anulate de directivele politice ale unui stat în care democraţia nu este încă decât o noţiune de faţadă, în spatele căreia se ascund flagrante ilegalităţi.

Toate aceste prezentări, concluziile scrise şi înregistrările video ale conferinţelor pot fi consultate pe site-ul Soteria International.