Studiu de caz. Cât de mult contează un singur cuvânt!

Secvența de evenimente din anii 2004-2005 a ilustrat o escaladare a violenței și a abuzurilor realizate de autoritățile române împotriva yoghinilor. Vizat cu predilecție și în mod direct a fost Gregorian Bivolaru, mentorul spiritual al MISA. Pe numele său s-a emis un mandat de arestare în 2004. Convins că este în pericol în România și că nu poate avea parte de un proces corect, el a părăsit țara și, după o perioadă în care s-a ascuns, a reușit să ajungă în Suedia, unde a solicitat azil politic în aprilie 2005. În acest scop, primul său demers a fost acela că s-a prezentat
la Biroul de Imigrări
din orașul Malmö (Suedia), având asupra sa un dosar al cazului
său în care își prezenta și
justifica această solicitare
de a primi azil din partea
Regatului Suediei,
pentru a fi protejat
împotriva abuzurilor
statului român. La scurt
timp după aceasta, în
luna mai 2005 a fost
înaintată Suediei o cerere
de extrădare din partea
statului român. Rețineți
că reacția presei, ilustrată
în continuare, este anterioară formulării acestei cereri!

Insistăm un pic asupra faptelor: Gregorian Bivolaru și-a întocmit singur un dosar în sprijinul cererii sale de a primi azil politic și s-a dus cu acest dosar la Biroul de Imigrări din Malmö. La a doua înfățișare la care a fost chemat la Biroul de Imigrări din Malmö, a fost reținut datorită mandatului de urmărire internațională emis de autoritățile române. Pe 5 aprilie 2005, Biroul de Presă MISA a dat un comunicat de presă care preciza în termeni simpli, clar și la obiect: „Gregorian Bivolaru a cerut azil politic în Suedia. El a fost reținut la Biroul de Imigrări din Suedia conform procedurilor standard.” Știrea a fost confirmată în aceeași zi de un comunicat de presă al Inspectoratului General al Poliției române (IGP): „Gregorian Bivolaru a fost reținut în Suedia” (comunicat oficial al IGP, 5 aprilie 2005).
Interesant este faptul că acest comunicat al IGP „uită” să menționeze faptul că Gregorian Bivolaru a solicitat azil politic în Suedia (omisiune suspectă din punct de vedere al obiectivității știrii, dar convenabilă pentru autoritățile române). Prin aceasta, știrea este scoasă din context, căci nu se spune că Gregorian Bivolaru a fost reținut atunci când a contactat oficialitățile suedeze solicitând analizarea cererii sale de a primi azil politic. Or aceasta este o omisiune de prim rang ca și semnificație, ceea ce face ca acest comunicat al IGP să permită interpretarea ulterioară a știrii. În ciuda acestei omisiuni, remarcăm totuși că tonul comunicatului oficial al IGP a fost moderat, deoarece a folosit sintagma „Gregorian Bivolaru a fost reținut”.

Semnalăm faptul că, din toată pleiada de agenții de presă, publicații și posturi TV din România, nici măcar o singură publicație, un post TV sau o agenție de știri nu a preluat comunicatul de presă al MISA și nici nu a contactat Biroul de Presă MISA pentru a comenta știrea respectivă. Pe de altă parte, o singură agenție de știri a preluat știrea din comunicatul IGP cu aceleași cuvinte. Este vorba de AMOS NEWS Romanian Independent Press Agency care a scris: „Gregorian Bivolaru a fost reținut de autoritățile suedeze.” De aici încolo, intră în funcțiune dezinformarea. Știrile din acele zile au optat pentru tot felul de alternative ale cuvântului „reținut”, care a fost înlocuit cu alte cuvinte similare, dar evident tendențioase, modificând astfel sensul întregii știri.

Rolul autorităților nu este deloc de neglijat în procesul dezinformării în general. Cazul MISA nu face excepție. Iată ce a declarat Guvernul României, într-un comunicat de presă oficial:

„Gregorian Bivolaru a fost arestat provizoriu de către autoritățile judiciare suedeze, în vederea extrădării către România.” Iată o primă mistificare, scoțând în evidență modul în care procedează autoritățile române. Pentru a „băga gunoiul sub covor” (nu-i de laudă să existe cetățeni care cer azil politic, într-o perioadă în care România trebuia să fie impecabilă la capitolul justiție și drepturile omului, pentru a fi acceptată în Uniunea Europeană), reprezentanții guvernului „uită” să ne informeze că Gregorian Bivolaru a solicitat protecția statului suedez și a fost reținut pentru a i se analiza această cerere. Plusând un pic față de comunicatul IGP, comunicatul Guvernului face aluzie la o viitoare solicitare de extrădare, dar în mod abil nici măcar nu pune în discuție respingerea acesteia! Ce înțelegem din comunicatul Guvernului? Că autoritățile suedeze cooperează cu cele române și l-au arestat pe Bivolaru la solicitarea acestora din urmă, pentru a-l extrăda. Nimic mai fals. Să reținem și cuvântul arestat (provizoriu), care deja este cu totul altceva decât reținut. Un avocat sau chiar un polițist știe cât de mare este diferența între cele două!

Din nou, există o singură agenție de știri (ROMPRES) care a preluat identic exprimarea din comunicatul Guvernului, difuzând știrea că „Gregorian Bivolaru a fost arestat provizoriu.” Câteva alte agenții de știri, posturi TV și publicații au optat chipurile pentru concizie (de fapt, pentru dezinformare), anunțând că „Gregorian Bivolaru a fost arestat”. Iată deja cum cuvântul „reținut” a devenit „arestat”. Detaliul oare nu este important? Ba da! Înlocuirea unui singur cuvânt este deja tendențioasă, căci există o foarte mare diferență: se creează impresia că autoritățile suedeze au făcut primul pas (și nu Gregorian Bivolaru) și că acestea îl anchetează pe Gregorian Bivolaru din vreun motiv anume. Eliminând nu doar solicitarea de azil politic, ci și ideea extrădării, se creează impresia că yoghinul o fi comis vreun delict, încălcând legea suedeză și de aceea a fost arestat.

Iată citatele din presă:

Comunicatul Guvernului României: „Gregorian Bivolaru a fost arestat provizoriu de către autoritățile judiciare suedeze, în vederea extrădării către România.”

Evenimentul zilei: „Gregorian Bivolaru este arestat în Suedia.”

Azi: „Guru arestat în Suedia.”

Banii noștri: „Gregorian Bivolaru a fost arestat de autoritățile suedeze.”

BBC Romania: „Gregorian Bivolaru, arestat de autoritățile suedeze.”

stiri.rol.ro: „Gregorian Bivolaru a fost arestat în Suedia.”

ROMPRES: „Gregorian Bivolaru, arestat provizoriu de autoritățile judiciare suedeze.”

Un grad în plus se adaugă acestei mistificări atunci când alte publicații și agenții de presă (printre care MEDIAFAX) au înlocuit cuvântul „arestat” cu mult mai sugestivul „prins”. Am intrat în cu totul altă categorie de cuvinte, folosite mai ales cu referire la criminali sau fugari foarte periculoși, căci unele jurnale au scris că Gregorian Bivolaru a fost prins. Rețineți, totuși, că Gregorian Bivolaru a cerut azil politic! El s-a prezentat singur la Biroul de Imigrări, deci nu a fost urmărit sau căutat și nicidecum nu a fost prins! El nu a fugit, ca să fie prins, nimeni nu l-a căutat nicăieri, ca să fie găsit, nu a fost ridicat de pe stradă sau dintr-o locuință particulară, ca să fie arestat… Folosirea cu insistență a sintagmei „a fost prins” are rolul de a crea impresia că e vorba de un infractor urmărit pentru fapte grave. Și o variantă pitorească: cu înfloriturile de rigoare și apetitul cunoscut pentru scandal, Știrile PRO TV s-au exprimat eufemistic, dar triumfător, anunțând că „brațul lung al legii l-a ajuns pe Gregorian Bivolaru pe meleaguri scandinave.”

Iată deci cam ce s-a scris:

Cronica română: „Gurul MISA, Gregorian Bivolaru, a fost prins de autoritățile suedeze”.

Gardianul: „Bivolaru, prins la ucenicii din Malmö. A fost ales momentul cel mai potrivit pentru prinderea Gurului.”

Jurnalul național: „Interpol – Bivolaru a fost prins în Suedia.”

Libertatea: „Guru Bivolaru, prins în Suedia.”

Tribuna de Sibiu: „Prinderea lui Bivolaru anunțată la Sibiu.”

Ultima oră: „Bivolaru a fost prins în Suedia.”

Ziua de Constanța: „Bivolaru a fost prins în Suedia”.

MEDIAFAX: „Liderul spiritual al MISA, dat în urmărire generală și internațională de mai bine de nouă luni, a fost prins de autoritățile suedeze.”

Într-o știre ulterioară, MEDIAFAX introduce totuși și informația că Gregorian Bivolaru a solicitat azil politic: „Guru Bivolaru – prins la Imigrări, după ce a cerut azil politic în Suedia.” Remarcați contextul tendențios în care este introdusă informația reală, precum și desincronizarea ei. Evident că știrea nu a mai fost preluată de nimeni și chiar dacă ar fi fost, nu ar mai fi avut niciun impact asupra opiniei publice. Impresia dorită se crease deja.

Remarcați abilitatea formulării. Se creează impresia că autoritățile române (și nu cele suedeze), cărora în realitate Gregorian Bivolaru „le-a scăpat”, aveau situația sub control și au derulat anumite acțiuni bine organizate tactic care au fost încununate de succes, exact așa cum au plănuit acestea.

Un singur cuvânt în plus: „Interpol” și deja s-a creat cadrul infracțional dorit. Se generează percepția falsă că Gregorian Bivolaru este un criminal periculos, cu siguranță, având tot Interpolul pe urmele lui, Interpol care deducem că l-a prins în Suedia.

Iată acum care a fost apoteoza acestui important moment al campaniei anti- MISA. „Artileria grea” a tuturor campaniilor mediatice împotriva MISA, ziarele Ziua, Gardianul, Adevărul, dar nu numai ele, au folosit cuvântul „capturat” în contextul aceleiași știri. Ei da, acesta este un cuvânt sugestiv și are un impact puternic – ne imaginăm deja o urmărire ca-n filme și multe focuri de armă!

Curierul național: „Levitează spre țară. Gregorian Bivolaru, capturat în Suedia.”

Adevărul: „Yoghinul Bivolaru – capturat în timp ce se integra în absolutul din Suedia.”

Gardianul: „După ce timp de 9 luni și-a bătut joc de autoritățile din România, «Guru» a fost capturat la o sucursală MISA din Suedia… Șeful IGPR a confirmat capturarea lui Grieg“

Realitatea românească: „Bivolaru a fost capturat în Suedia”

România liberă: „Guru Bivolaru, capturat tocmai în Suedia. Căutat încă prin Ferentari și pe la schituri. „Guru” Bivolaru, capturat tocmai la Malmö, în Suedia”

Ziua: „Gregorian Bivolaru a fost capturat în Suedia”

Concluzia este evidentă: un singur cuvânt poate să modifice integral sensul unei știri și să creeze un impact foarte puternic. De aceea, în dezinformare, cuvintele nu sunt folosite niciodată la întâmplare! Rețineți lista publicațiilor din acest studiu de caz și poziția pe care a adoptat-o fiecare dintre ele, căci unul dintre scopurile acestui studiu este de a analiza în detaliu rolul pe care l-a jucat fiecare dintre publicațiile și agențiile de presă românești în campania acerbă de discreditare a MISA.

Și o altă concluzie importantă: dezinformarea nu este doar apanajul presei! Autoritățile, în acest caz, și-au jucat rolul din plin. Ambiguitatea și omisiunile din comunicatele oficiale au dat startul mistificării realizate cu ajutorul presei. Jurnaliștii ar fi putut evita această mistificare dacă s-ar fi documentat corect și dacă ar fi renunțat la poziția partizană (anti-MISA) de pe care au redactat aceste materiale.