Raportul realizat de sociologii suedezi de la Skop-Research despre MISA si NATHA

Acest raport a fost una dintre principalele probe ale apărării în procesul de extrădare judecat de Curtea Supremă din Stockholm în 11-12 octombrie 2005. Decizia finală şi irevocabilă a Curţii Supreme din Stockholm a fost aceea de a respinge cererea de extrădare formulată de statul român pe numele lui Gregorian Bivolaru.

Mişcarea yoga MISA din România a angajat, prin intermediul firmei de avocaţi Delphi & Co din Stockholm, SKOP-Research să studieze mişcarea yoghină daneză din centrele yoghine de la NATHA şi colaborarea acestora cu mişcarea yoghină MISA.

În acest raport prezentăm concluziile pe care le-am obţinut în urma unor interviuri cu fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, şi cu unul dintre elevii acestuia, conducătorul centrului Natha din Copenhaga. Câteva interviuri au fost făcute şi cu actuali şi foşti practicanţi yoga din Copenhaga. Câţiva dintre ei sunt români care locuiesc temporar în Danemarca.

Responsabilul pentru cercetarea referitoare la MISA şi Natha este conducătorul ştiinţific al SKOP, doctor docent Örjan Hultåker.

Introducere 

Yoga există în multiple forme, care sunt prezentate şi predate pe diferite căi. Yoga poate avea legături cu reprezentări religioase, dar acesta nu este un aspect obligatoriu. Mai nou, yoga face parte din cultura occidentală, ca de exemplu în cazul reclamelor făcute de companii multinaţionale americane produselor lor, în diferite ţări.

Companiile multinaţionale mari şi de succes evită de regulă să fie asociate cu orice ar putea părea o sectă. Faptul că o companie precum Kellogs (n.n este vorba despre o companie care produce fulgi de cereale pentru micul dejun) foloseşte yoga ca o parte a campaniei publicitare internaţionale (făcută inclusiv în Suedia) poate fi privit ca un puternic semn că yoga face parte acum din cultura occidentală. În Occident, yoga nu este privită ca o ameninţare la adresa instituţiilor societăţii, aşa cum este yoga percepută în unele ţări, inclusiv România. Din contră, când Kelloggs oferă clienţilor săi un DVD cu exerciţii  yoga, face astfel legătura cu un puternic trend(n.n. curent, tendinţă) asociat cu ideea de bunăstare.

Pe site-ul companiei Kelloggs  Yoga este prezentată astfel: “Forma de yoga care este exemplificată pe DVD-ul Kellogg’s Special K Yoga este o formă activă de yoga, care se bazează pe mişcări dinamice şi respiraţie, pentru a atinge o armonie perfectă între corp şi conştiinţă. Respiraţia conştientă creează de asemenea căldură interioară, de aceea te vei încălzi în timpul şedinţei yoga. Programele de antrenament de 20 şi 45 de minute sunt inspirate din Astanga yoga, care combină mişcarea, flexibilitatea, echilibrul şi forţa. Cu programul de 45 de minute corpul tău va avea parte de un antrenament complet. Când practici yoga este important ca în permanenţă să gândeşti că aceasta este yoga ta. Nu este necesar să practici posturile fizice cu aceeaşi flexibilitate sau forţă ca femeia din imagini. Vei remarca probabil că îţi este mai uşor să practici unele posturi decât altele, ceea ce este firesc. Gândeşte-te la faptul că trupul are nevoie să se obişnuiască cu posturile corporale yoga, deoarece în viaţa de zi cu zi noi nu adoptăm toate posturile pe care corpul nostru are capacitatea să le facă. Cu timpul vei putea aprofunda practica  posturilor şi vei avea mai multă forţă să realizezi acestă formă activă de yoga. Dar aşteaptă să fii pregătit pentru exerciţiile care necesită mai multă forţă.”

Modalitatea companiei Kelloggs de a prezenta sistemul yoga este asemănătoare în multe privinţe cu modul în care yoghinii din NATHA Danemarca şi MISA România prezintă yoga în timpul interviurilor.

Prezentarea studiului

Acest studiu a fost făcut din două motive. Primul este faptul că mişcarea yoghină MISA din România a fost acuzată că reprezintă o ameninţare la adresa ordinii sociale. S-a vorbit printre altele şi de trafic de persoane sub formă de muncă forţată. Din cauza acestor acuzaţii există o persecuţie continuă a practicanţilor yoga, atât a celor care au o poziţie centrală în  cadrul MISA, cât şi a persoanelor cu o poziţie periferică. Aceste persecuţii au fost studiate de Comitetul de la Helsinki, conform Raportului Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) despre cazul MISA.

Celălalt motiv este că s-a cerut ca Gregorian Bivolaru, fondatorul MISA, să fie extrădat în România, ţară în care practicanţii Yoga sunt persecutaţi, conform studiului făcut de APADOR-CH. După studiul făcut asupra mişcării yoghine putem întări concluziile APADOR-CH, care arăta în raportul său că acuzaţiile la adresa lui Gregorian Bivolaru în România sunt nefondate.

Alegerea ţării şi a persoanelor intervievate pentru acest studiu

Din motive practice şi de siguranţă personală, nu am putut face studiul în România. În colaborare cu firma care a intermediat acest studiu am ales să intervievăm în Danemarca practicanţi yoga din cadrul MISA. Sistemul yoga fondat de Gregorian Bivolaru numit MISA în România, se practică în multe ţări, printre care şi Suedia. Activitatea Yoga este mai mare în Danemarca,  unde de câţiva ani  există centre în Copenhaga şi în afara capitalei.

În Danemarca şcoala este inspirată după sistemul yoga fondat de Gregorian Bivolaru şi se numeşte Centrul NATHA. În Copenhaga există un centru NATHA care are o ofertă mare de cursuri. În Danemarca există şi câteva locuinţe colective, ashram-uri, unde practicanţii yoga locuiesc pentru un timp mai scurt sau mai lung.

Un motiv puternic pentru care am ales Danemarca pentru acest studiu este că activităţile yoga de aici sunt conduse de un yoghin român care este foarte apropiat de Gregorian Bivolaru. Numele lui este Mihai Stoian şi a avut o relaţie apropiată cu Gregorian Bivolaru, căruia îi cerea adesea sfatul, inclusiv referitor la conţinutul cursurilor de yoga.  Conducătorul activităţilor yoga din Copenhaga, Mihai Stoian, a avut de asemeni un rol important  în MISA România, conducând tipografia unde se tipăreau cursurile de yoga şi alte materiale necesare şcolii.

Există mari asemănări între mărturiile persoanelor intervievate cu privire la activitatea Natha Danemarca şi MISA România. Există aceleaşi tipuri de activităţi, cursuri practice la sală şi ashramuri. Gregorian Bivolaru are un statut important printre practicanţii yoga şi portretul dumnealui este pe peretele central al sălii de antrenament din Copenhaga.

Interviuri

Interviurile pentru acest studiu au fost conduse de directorul ştiinţific al SKOP, doctor docent  în sociologie Örjan Hultåker, de expertul în materie de secte, preotul Karl-Erik Nylund şi de colaboratorul SKOP Oscar Hultåker, care este expert în probleme comportamentale şi doctorand la universitatea din Uppsala.

Interviuri cu conducătorii

Interviurile cu Gregorian Bivolaru şi Mihai Stoian au fost făcute în timp ce Gregorian Bivolaru era închis la Malmö, deci în arestul poliţiei. Deoarece Gregorian Bivolaru era arestat şi sub restricţie, Gregorian Bivolaru şi Mihai Stoian nu au avut posibilitatea să comunice unul cu altul şi să influenţeze răspunsurile pe care le-au dat în timpul interviurilor lui Karl-Erik Nylund şi lui Örjan Hultåker, care i-au intervievat separat.

Karl-Erik Nylund şi Örjan Hultåker au intervievat şi participanţi la cursurile de yoga şi personal de la centrul NATHA Copenhaga, unde o mare parte din muncă se face sub formă de karma-yoga, adică muncă voluntară, a nu se confunda cu trafic de persoane, care înseamnă muncă forţată. Un exemplu poate fi unul dintre practicanţii yoga care locuieşte într-un ashram şi în acelaşi timp frecventează cursurile Universităţii Copenhaga.

Interviuri cu practicanţi yoga activi

Karl-Erik Nylund şi Örjan Hultåker au intervievat şi şase practicanţi yoga cu privire la activităţile, rolurile, principiile morale şi atitudinile lor referitoare la yoga. Trei dintre ei sunt români şi locuiesc temporar în Danemarca, şi de aceea au putut povesti cum este să practici yoga în România.

Interviuri cu foşti practicanţi yoga şi persoane care nu mai locuiesc în ashram

După interviurile realizate de Karl-Erik Nylunds şi Örjan Hultåker cu yoghinii, SKOP a structurat un ghid de interviuri care poate fi folosit pentru a intervieva la întâmplare persoane care au practicat yoga în Natha sau au locuit în ashram, dar acum s-au mutat de acolo. În studiile făcute asupra mişcărilor şi structurilor sociale, persoanele care nu mai fac parte din acea mişcare sunt de regulă bune surse de informaţii.

Colaboratorul SKOP Oscar Hultåker este expert în probleme de comportament şi doctorand la Universitatea Uppsala, Suedia. A intervievat prin telefon cinci persoane, dintre care doi foşti cursanţi, al căror unic contact cu NATHA a fost participarea la cursuri. Aceştia au luat contact cu yoga înainte de a veni la NATHA, iar acum nu mai au nici un fel de contact cu NATHA.

Trei dintre persoanele intervievate au locuit în ashram, dar s-au mutat de acolo. Ei au şi participat la cursurile yoga organizate de NATHA. Cel puţin unul dintre ei a încetat definitiv să mai practice yoga. Toţi au relaţii personale cu oameni care sunt încă la NATHA, şi chiar şi cu oameni care fac parte din alte mişcări yoghine.

Persoanele au fost alese pentru interviu de Oscar Hultåker din listele cu foşti cursanţi, pe care NATHA i le-a pus la dispoziţie.

Cele cinci interviuri au fost conduse după un ghid relativ detaliat cu următoarele rubrici:

1. Cum era procesul de influenţare, ordine, convingere, exemplul personal, relaţia faţă de conducători?
2. Ce era cel mai important în ceea ce priveşte yoga, tehnici, idei, karma?
3. Credea / crede lumea în partea religioasă a ideilor?
4. Ce se făcea la karma yoga?
5. Practica în continuare tehnici yoga / karma yoga?
6. Ce fel de contacte au cu alţi practicanţi yoga?

Concluziile lui Örjan Hultåker

Interviurile conduse de Oscar Hultåker au fost anexate la acest raport. Karl-Erik Nylund a scris şi el un raport separat intitulat ”Gregorian Bivolaru şi mişcarea MISA”.

Pentru ca o mişcare socială să fie o ameninţare la adresa ordinii sociale, sunt necesare două lucruri:

– În primul rând mişcarea să aibă o orientare în ceea ce priveşte valorile morale (orientare care să fie acceptată de practicanţi) care să contravină valorilor, regulilor şi normelor societăţii.

– În al doilea rând structura mişcării sociale să se izoleze şi să se distanţeze de restul societăţii când este vorba de contacte sociale şi informaţie.

Practicanţii yoga nu privesc MISA ca pe o religie – şi nici ca pe un conglomerat de credinţe

Fondatorul MISA, Gregorian Bivolaru, foloseşte multe simboluri religioase şi idei în expunerile domniei sale. Viziunea sa este în mare parte sincretică, şi îşi extrage ideile din diferite surse şi tradiţii religioase, ceea ce Karl-Erik Nylund prezintă în raportul său –  ”Raport despre Gregorian Bivolaru şi mişcarea yoga MISA.”

Însă nu există un miez religios care să fie comun tuturor practicanţilor yoga din cadrul MISA sau Natha. Pentru cei intervievaţi yoga este în primul rând exerciţiu fizic, şi este descrisă de mulţi practicanţi în aceeaşi termeni ca aceia folosiţi de compania multinaţională Kelloggs când îşi prezintă DVD-ul cu exerciţii yoga.

Scopul de a obţine armonia între corp şi spirit nu este în conflict cu valorile societăţii

În afară de antrenamentul fizic, yoga este privită de mulţi dintre practicanţii  NATHA ca o modalitate de a crea o legătură între dezvoltarea fizică şi cea psiho-mentală a individului. Cu cuvintele companiei Kelloggs: ”o formă activă de yoga care se bazează pe mişcări şi respiraţie, pentru a atinge o stare de armonie între corp şi conştiinţă.”

Aceasta nu contravine în nici un fel valorilor generale ale societăţii. Din contră, popularitatea de care se bucură yoga – chiar şi în afara MISA / NATHA – este în concordanţă cu tendinţele, curentele actuale legate de evoluţia individuală şi de dezvoltarea conştiinţei prin antrenament fizic care să asigure o stare de sănătate.

Ideologie deschisă

MISA şi NATHA îşi prezintă deschis ideile şi valorile morale. Pe Internet pot fi găsite un mare număr de articole care prezintă  ideile şi valorile morale ale domnului Gregorian Bivolaru şi de asemenea modul în care se desfăşoară cursurile de yoga în cadrul MISA şi NATHA. Conducătorii au fost foarte deschişi în prezentarea pe care au făcut-o conţinutului cursurilor şi altor activităţi.

Structură socială deschisă

Sectele sunt de regulă puternic separate de cei  din afară. Nu este doar vorba de a accepta un anumit gen de credinţă, ci se cer şi rituri speciale pentru a deveni membru, sau pentru a renunţa la a mai fi membru. Cei care ţin de sectă pot fi uşor recunoscuţi de ceilalţi oameni.

În interviurile purtate cu cei din Danemarca s-a constatat existenţa unei structuri deschise, care nu are nimic de a face cu structura închisă sectantă. Cei care s-au mutat din ashram povestesc că au putut face aceasta fără conflicte sau tracasări.

În cadrul sectelor cei care părăsesc secta nu mai pot avea nici un fel de contact cu foştii prieteni. Persoanele intervievate în Danemarca povestesc că ei continuă să aibă relaţii de prietenie cu cei din ashram şi după ce s-au mutat.

Persoanele intervievate văd o legatură între yoga practicată în cadrul MISA / NATHA şi alte forme de yoga. Diferenţele existente nu pot fi sub nici o formă descrise ca diferenţe sectare, în schimb cursanţii depun mărturie despre calitatea profesională şi credibilitatea cursurilor la care participă, deoarece activitatea centrelor de yoga nu urmăreşte profitul economic.

Yoga poate fi parţial descrisă ca o activitate ce concurează cu alte activităţi desfăşurate în timpul liber, în ceea ce priveşte timpul alocat. Foştii cursanţi spun ca au încetat să practice deoarece le lua prea mult timp.

Practicanţii yoga nu sunt izolaţi de restul societăţii

Din interviurile purtate în Danemarca reiese clar că practicanţii vor să fie o parte activă a societăţii. Nu există nici un motiv să se izoleze. S-a formulat inclusiv dorinţa de a avea yoga ca parte integrantă a educaţiei publice, ca de exemplu cursuri la universitate, o dorinţă comună pentru şcolile de yoga sau alte organizaţii de medicină alternativă.

Nu există nici un program de modificare a societăţii

Interviurile avute nu au arătat existenţa nici unui program de schimbare  a societăţii. Cursanţii nu au început să practice yoga fiindcă vor să schimbe societatea, ci scopul lor este să se transforme pe ei înşişi astfel încât să devină oameni mai buni. Modificările care ar putea apare la nivel de societate sunt un efect al faptului că yoghinii pot fi nişte exemple vii şi modele pentru alţii. Din documentarea făcută rezultă că nu există nici o dorinţă de a acţiona colectiv pentru a deranja ordinea socială.

Este dificil să mobilizezi yoghinii în a acţiona colectiv

Mişcarea yoghină este deschisă faţă de societate şi se consideră un membru al ei. Cei care practică yoga în cadrul MISA fac parte şi din alte grupuri. Cursanţii nu au nici o ideologie comună referitoare la modificarea societăţii sau la deranjarea ordinii sociale.

Ar fi foarte dificil să mobilizezi yoghinii din Danemarca sau din alte ţări să acţioneze colectiv, şi de aceea nu există nici un temei ca o asemenea mişcare să fie definită drept sectă. Concluzia trebuie de aceea să fie că practicanţii yoga nu reprezintă nici o ameninţare la adresa unei societăţi cu adevărat democratice. Lipsa unei ideologii revoluţionare şi faptul că mişcarea este integrată în societate sunt motivele pentru care această mişcare yoghină nu poate fi definită drept sectă.

Practicanţii yoga pot în schimb să reprezinte baza unui protest social în ţări cu regimuri autoritare, regimuri care se tem şi blocheză canalele democratice legitime.