OneTaste: Un avertisment la Geneva privind utilizarea abuzivă a legislației privind traficul de persoane

de Massimo Introvigne

CAP-LC atrage atenția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului asupra pericolelor evidențiate de condamnarea lui Nicole Daedone și Rachel Cherwitz

Christine Mirre, reprezentanta CAP-LC, vorbește la Geneva despre cazul OneTaste

În după-amiaza zilei de 22 septembrie, sesiunea de la Geneva parcursese deja ritmul obișnuit al intervențiilor diplomatice când ONG-ul acreditat CAP-LC (Coordination des associations et des particuliers pour la liberté de conscience – Coordonarea asociațiilor și persoanelor pentru libertatea de conștiință) a luat cuvântul în cadrul dezbaterii generale la punctul 3 al celei de-a 63-a sesiuni a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. Organizația a adus în discuție o situație care se desfășoară departe de Europa, dar care are implicații pentru comunități spirituale, terapeutice și religioase de pe continente întregi.

Intervenția s-a concentrat asupra urmăririi penale în Statele Unite a mișcării OneTaste, cu sediul în San Francisco, fondată de Nicole Daedone, ale cărei învățături despre intimitate și meditație au stârnit de mult timp atât interes, cât și controverse. Cazul a devenit acum un simbol al unei tendințe mai ample: utilizarea tot mai extinsă a legislației privind traficul de persoane pentru a controla și sancționa anumite forme de experiență spirituală.

CAP-LC nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume. Organizația a declarat: „CAP-LC își exprimă profunda îngrijorare cu privire la utilizarea tot mai extinsă a legislației privind traficul de persoane împotriva comunităților spirituale și religioase din SUA și din alte părți. În cazul OneTaste din SUA, Nicole Daedone și Rachel Cherwitz au fost condamnate la pedepse lungi cu închisoarea, în ciuda absenței oricărei constrângeri fizice, condamnările bazându-se exclusiv pe influența psihologică.” Organizația a reamintit Consiliului că „mărturiile care negau existența unui prejudiciu au fost excluse, iar teoriile discreditate despre spălarea creierului au influențat desfășurarea procesului”, ceea ce confirmă că definiții prea largi ale constrângerii riscă să incrimineze forme obișnuite de formare spirituală.

Organizația a avertizat că „acest precedent amenință toate comunitățile spirituale, terapeutice și religioase, permițând inițierea unor acțiuni civile sau penale bazate pe reinterpretări subiective ale credinței și apartenenței”. Organizația a cerut Curții de Apel a celui de-al Doilea Circuit, care urmează să examineze cazul în apel, precum și Congresului SUA, care ar trebui să reautorizeze Trafficking Victims Protection Act (TVPA – Legea privind protecția victimelor traficului de persoane), „să restabilească limitele constituționale” și „să se asigure că legislația privind traficul de persoane rămâne concentrată asupra exploatării reale”. CAP-LC a adăugat că, din considerente umanitare, ar trebui revizuite pedepsele disproporționate aplicate și a concluzionat că „protejarea libertății de gândire, de conștiință și de credință presupune respingerea utilizării abuzive a legislației privind traficul de persoane împotriva comunităților pașnice”.

Înregistrarea video integrală a declarației

Cazul a provocat neliniște în rândul cercetătorilor în domeniul religiei, al analiștilor juridici și al observatorilor mișcărilor minoritare. Folosirea influenței psihologice ca temei pentru condamnări pentru muncă forțată readuce în prim-plan dezbateri care au marcat istoria modernă a noilor mișcări religioase. Teoriile despre „spălarea creierului”, respinse de mult timp de instanțe și de cercetători din mediul academic, reapar în perioade de anxietate publică, fiind adesea amplificate de narațiunile din mass-media.

În procesul OneTaste, revenirea acestor teorii a creat un climat în care relatările subiective despre influență au fost tratate drept dovezi ale constrângerii, iar excluderea unor mărturii a restrâns și mai mult perspectiva din care cazul putea fi interpretat, lăsând juriul cu o imagine asupra organizației conturată de foștii săi membri cei mai critici.

Implicațiile depășesc cazul OneTaste. Intervenția CAP-LC a evidențiat un risc structural: atunci când legislația privind traficul de persoane este extinsă pentru a include persuasiunea psihologică, orice comunitate spirituală, școală de meditație sau grup terapeutic poate fi expus urmăririi penale pe baza unor interpretări contestate ale credinței și apartenenței. Referirea organizației la limitele constituționale a reamintit că, în cauza „Kozminski”, Curtea Supremă a SUA a avertizat împotriva unor definiții ale constrângerii atât de largi, încât ajung să incrimineze forme obișnuite de influență prezente în viața religioasă, educațională și familială.

Pedepsele aplicate lui Daedone și Cherwitz au ridicat, de asemenea, preocupări de ordin umanitar. Apelul CAP-LC pentru reconsiderarea cazului a lăsat să se întrevadă posibilitatea unei grațieri prezidențiale, care ar restabili echitatea într-un caz despre care organizația susține că a fost nedrept încă de la început.

Intervenția de la Geneva a avut un caracter urgent. Ea a sugerat că dosarul OneTaste ar putea deveni un precedent invocat împotriva comunităților ale căror învățături se abat de la așteptările comune. Consiliului pentru Drepturile Omului, obișnuit să examineze abuzurile comise de state, i s-a cerut să ia în considerare și modul în care sistemele juridice din țările democratice pot devia de la principiile lor atunci când presiunea publică, narațiunile senzaționaliste și teoriile discreditate ajung să conveargă.

Audiența a ascultat cum CAP-LC descria un context în care autoritatea spirituală este din ce în ce mai mult analizată prin prisma legislației privind traficul de persoane. Mesajul organizației a fost ferm: protejarea libertății de gândire, de conștiință și de credință necesită o vigilență constantă.

Articolul original în limba engleză este disponibil pe site-ul bitterwinter.org. 

*****

Despre autor

Massimo Introvigne (născut pe 14 iunie 1955 la Roma) este un sociolog italian al religiilor. Este fondatorul și directorul general al Centrului pentru Studii privind Noile Religii (CESNUR), o rețea internațională de cercetători care studiază noile mișcări religioase. Introvigne este autorul a aproximativ 70 de cărți și a peste 100 de articole în domeniul sociologiei religiilor. A fost principalul autor al Enciclopediei religiilor din Italia (Enciclopedia delle religioni in Italia). Este membru al consiliului editorial al Interdisciplinary Journal of Research on Religion și al consiliului executiv al Nova Religio de la University of California Press. În perioada 5 ianuarie – 31 decembrie 2011, a fost „Reprezentant pentru combaterea rasismului, xenofobiei și discriminării, cu accent pe discriminarea împotriva creștinilor și a membrilor altor religii” al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Din 2012 până în 2015 a fost președinte al Observatorului libertății religioase, instituit de Ministerul italian al Afacerilor Externe pentru a monitoriza problemele de libertate religioasă la nivel mondial.