Am simţit efluvii de iubire ce ţâşneau din mijlocul pieptului

Prima mea „întâlnire“ adevărată cu anahata chakra s-a petrecut în urma unei execuţii de mai lungă durată (de aproximativ 30 de minute) a posturii cobrei ‒ bhujangasana. Eram în timpul cursului de yoga.

La revenirea din această asana, pieptul meu a început să vibreze într-un mod tainic, plăcut şi foarte rafinat. Mai întâi, am simţit aici o durere uşoară, apoi, pe măsură ce energia devenea tot mai amplă, am conştientizat anahata chakra ca pe o poartă ce s-a deschis, lăsându‑mă să comunic cu exteriorul într-un mod inefabil. Am simţit nevoia să cuprind ca într-o îmbrăţişare mai întâi Pământul, cu toate formele sale de viaţă. Senzaţia era foarte intensă şi plăcută, „mâinile“ cu care „îmbrăţişam“ Pământul erau de fapt efluvii de iubire ce ţâşneau din mijlocul pieptului meu.

Am simţit apoi nevoia să cuprind, plin de iubire, întregul Macrocosmos. În această îmbrăţişare, m-am simţit foarte aproape de Dumnezeu. Apăruse un fenomen de identificare multiplă, în care eram simultan întreaga manifestare, iubirea pură, martorul, sursa şi destinaţia iubirii.

Am revenit într-un târziu la conştiinţa trupului. Starea de iubire copleşitoare a persistat întreaga zi, timp în care îmi venea să sărut totul: fiinţe, copaci, păsări, pietre sau clădiri, căci pe toate le simţeam pătrunse de vibraţia tainică a iubirii lui Dumnezeu. Pentru prima dată am trăit această realitate: Dumnezeu este iubire.

A. N.