În timp ce realizam Arta Binecuvântării, îngerii se rugau pentru mine

Bună ziua,

Nu mi-e deloc uşor să vă scriu, dar am simţit că trebuie să o fac, că poate trec şi alţii prin asemenea experienţe şi poate îi ajută…

Până acum un an îmi doream foarte mult o poziţie socială puternică, bani şi chiar le-am obţinut. La un moment dat, însă, am avut şansa de a intra în şomaj… Pare ciudat, nu? să spun asta, dar o să vă explic de ce aceea a fost o şansă pentru mine. Atunci am realizat cât de mult am absentat în viaţa celor mai importante fiinţe pentru mine: familia mea. Rămas fără serviciu şi fără cariera pe care mi-o dorisem atât de mult, fiind astfel singur cu mine însumi, am realizat că nu bani şi poziţie îmi dorisem eu în realitate cu adevărat, că ele nu îmi aduseseră împlinirea după care tânjeam. Mi-a fost foarte greu să-mi recunosc greşelile, pot spune că a fost chiar teribil pentru mine să fac aceasta, şi am trăit multe angoase, multă suferinţă.

Pentru a mă ajuta să trec mai uşor prin acea suferinţă teribilă, cineva foarte drag mie mi-a dat să citesc despre Arta Binecuvântării şi, cu paşi mici, am început să o practic. Fac binecuvântări de 8 luni aproape în fiecare seară. Eu nu fac yoga şi mi-a fost greu la început pentru că le realizam de unul singur, nu aveam susţinerea unui grup de oameni care îşi doreau acelaşi lucru. Aveam şi destul egoism care îmi întuneca luciditatea, tot felul de temeri legate de grija zilei de mâine se învălmăşeau în mintea mea, dar cu ajutorul divin pe care l-am primit, frica zilei de mâine a fost înlocuită cu credinţa că Dumnezeu are grijă de păsările cerului, şi cu atât mai mult El are grijă şi de mine, care sunt copilul Lui.

Am învăţat că frica este absenţa curajului, iar curajul este oferit în momentul în care ai nevoie, pentru că bunul Tată Ceresc ştie ce are nevoie cel mai mult copilul Lui, iar când acesta cere, îi este dăruit.

Într-o seară, în timp ce realizam arta binecuvântării, am avut uimirea să simt lângă mine foarte mulţi îngeraşi care se rugau pentru mine, la unison cu mine, Tatălui Ceresc. Vă daţi seama?

În aceste vremuri grele, noi nu suntem singuri, atunci când noi ne rugăm, fiinţele de lumină se roagă pentru noi, împreună cu noi; primim atâta lumină şi siguranţă, noi nu trebuie decât să ne dorim şi să cerem acest lucru.

Acesta a fost momentul care m-a determinat să vă scriu şi să vă comunic experienţa pe care am avut-o eu practicând Arta Binecuvântării.

Vreau din tot sufletul să-i mulţumesc celui datorită căruia a fost revelată această artă minunată divină, domnului Grieg.
Tatăl Ceresc să-i dea multă sănătate.

Cu drag,
T.