Sufletul meu a început să plângă, cuprins de o nesfârșită bucurie

L-am simţit pe Dumnezeu înlăuntrul fiinţei mele în timpul unei meditaţii susţinute de Grieg, meditaţie cu tema „Absolutul Suprem – Dumnezeu“. Atunci, „am urcat“ până la El şi L-am simţit cu toată fiinţa mea, cu fiecare celulă a trupului meu. L-am „recunoscut“ şi întregul meu suflet a început să plângă, cuprins de o nesfârșită bucurie.

Spre sfârşitul meditaţiei am simţit că revin în planul obişnuit al fiinţei mele de până atunci şi, cu o adâncă disperare, L-am întrebat de ce mă trimite înapoi, după ce mi-a arătat nesfârșita Sa compasiune şi iubire. El mi-a „spus“ cu o voce gravă, fermă dar şi blândă în acelaşi timp, că este necesar să mă întorc pentru că am menirea şi rolul meu de a fi acolo, în locul de unde „m-a ridicat“ la El.

Cu inima îndurerată, cu gândul la despărţirea de El, supusă, m-am întors aici. Dar, din acel moment, nu am mai fost aceeaşi. Ştiam! Ştiam că El există cu adevărat, că sunt parte din El, atât eu, cât şi cei care-mi sunt în preajmă, precum şi tot ceea ce mă înconjoară.

Mă întreb mereu ce aş fi eu fără Voia Lui? Şi de aceea‑mi doresc să fac Voia Lui, atât cât mă simt în stare acum. Dar acum, eu ştiu!

M.M., grupa 5, Iaşi, zodia Scorpionului, 31 ani

Preluat din Marea Enciclopedie a Roadelor Spirituale, vol. 1