O fericire nesfârşită mă copleşea

Doresc să vă povestesc o trăire pe care am avut-o în timpul unei spirale. Într-o stare de frenetică aspiraţie către Dumnezeu, mă pregăteam pentru una dintre Spiralele Yang^® (Costineşti, 1998). Am luat decizia să nu mănânc şi să nu vorbesc în ziua spiralei. Am realizat asana-e şi am urmărit să mă interiorizez profund. Îmi era tare dor de Supremul Divin şi doream din tot sufletul să-mi vorbească, să-L simt, să fiu una cu El, să mă dăruiesc cu totul Lui.

Soseşte momentul începerii Spiralei Yang^®. Ne prindem de mâini. Simt curentul subtil purificator care‑mi crea o senzaţie de uşurare, de claritate la nivel mental, o stare de dinamism şi de efervescenţă.

Meditaţia propriu-zisă declanşează dinamizarea celor şapte centri de forţă. Un flux puternic de energie porneşte din muladhara chakra şi parcă… fiinţa avea forma unui triunghi cu unul dintre vârfuri în jos. Simţeam energia cum trece prin sahasrara, infuzându-mi o puternică senzaţie de expansiune. Aveam sentimentul că fiinţa mea călătoreşte prin mai multe lumi, pe care le străbate foarte, foarte rapid.

La un moment dat, se instalează o stare de relaxare şi de pace profundă. O voce din interiorul fiinţei mele îmi vorbeşte: „Eu sunt aici, acum şi pretutindeni. Sunt în valurile mării, sunt marea, sunt în toate fiinţele ce mă înconjoară, în tot“. Fiinţa mea vibra în tot şi în toate. O fericire nesfârşită mă copleşea, eram vie, savuram liniştea, pacea, armonia, splendoarea.

A. N., grupa 7, Bucureşti