Yoga: raiduri disproporționate și masive ale poliției, cu abuzuri provocate de o vendetă personală

de Willy Fautré

Punctul de plecare a fost o vendetă personală a unui universitar care fusese condamnat la patru luni de închisoare cu suspendare pentru hărțuire

Pe 28 noiembrie 2023, puțin după ora 6 dimineața, o echipă SWAT formată din aproximativ 175 de ofițeri de poliție purtând măști negre, căști și veste antiglonț a descins simultan în opt case și apartamente din Paris și împrejurimi, precum și din Nisa. Aceștia au amenințat cu puști semiautomate, au țipat, au provocat zgomote puternice, au spart uși și au răsturnat toate obiectele.

Cu titlu de comparație, la sfârșitul lunii august 2024, parchetul antiterorist francez a mobilizat aproximativ 200 de polițiști pentru a urmări un suspect care a încercat să comită o crimă. Sinagoga din La Grande-Motte, în sudul Franței, a luat foc, provocând o explozie care a rănit un polițist și a distrus mai multe mașini din apropiere.

Raidurile din noiembrie 2023 nu au fost o operațiune împotriva unui terorist, a unei grupări armate sau a unui cartel de droguri. A fost vorba de un raid asupra a opt spații private utilizate în principal de pașnici practicanți de yoga români.

Cei mai mulți dintre aceștia aleseseră să îmbine plăcutul cu utilul în Franța: să practice yoga și meditația în vile sau apartamente puse gratuit la dispoziția lor de proprietari sau chiriași, majoritatea practicanți de yoga de origine română, și să se bucure în același timp de un cadru natural pitoresc.

Primul obiectiv al operațiunii era arestarea celor implicați în „trafic de persoane”, „răpire” și „abuz de vulnerabilitate” în bandă organizată. Al doilea obiectiv era salvarea victimelor acestor activități ilegale – doar că nu erau victime.

Aproximativ cincizeci dintre acestea se aflau în locul nepotrivit la momentul nepotrivit și nu aveau nicio legătură cu mandatul de percheziție care justifica operațiunea. Cu toate acestea, au fost victime ale acțiunii poliției, deoarece au fost reținute în condiții inumane și umilitoare timp de două zile și două nopți, iar în unele cazuri chiar mai mult, pentru interogatoriu. Organizația „Human Rights Without Frontiers” (HRWF) a intervievat aproximativ douăzeci de victime ale raidurilor și abuzurilor poliției, în special în Villiers sur Marne, Buthiers și Vitry sur Seine. Niciuna dintre acestea – și nici alte persoane – nu au fost intervievate de presa franceză.

Practicanții români de yoga nu au fost tratați cu același respect și umanitate ca Pavel Durov, șeful celebrei rețele sociale Telegram, arestat la sfârșitul lunii august 2024 la coborârea din avionul său privat la Paris. După patru zile de arest preventiv și interogatorii, el a fost eliberat pe cauțiune, în ciuda celor 12 acuzații grave – pornografie infantilă, complicitate la trafic de arme de toate tipurile și trafic de droguri, pentru omisiunea deliberată de a reglementa Telegram în conformitate cu legislația franceză. Autoritățile l-au plasat sub control judiciar cu riscul de a-l lăsa să evadeze, așa cum a reușit să facă omul de afaceri libanez Carlos Ghosn, care s-a ascuns într-o ladă mare expediată cu un avion privat, în timp ce se afla în arest la domiciliu în Japonia în 2019, în așteptarea procesului. Standarde duble. „În funcție de cum ești, puternic sau un amărât, judecata tribunalelor te va face alb sau negru…” scria celebrul scriitor francez La Fontaine într-una dintre numeroasele sale fabule [n.b. este vorba despre fabula „Animalele bolnave de ciumă”].

Mărturiile culese de HRWF cu privire la condițiile inumane și umilitoare de detenție ale practicanților români de yoga reținuți și interogați de poliția franceză după raidurile din noiembrie 2023 au fost confirmate de o cercetătoare canadiană – Susan J. Palmer, profesor afiliat la departamentul Religii și Culte de la Universitatea Concordia din Montreal, care conduce, de asemenea, proiectul „Copiii confruntați cu religiile sectare și controlul statului”, la Universitatea McGill. Ea și-a publicat propriile concluzii după ce a intervievat practicanții de yoga din România care au fost arestați și reținuți în Franța: Raiduri împotriva MISA în Franța: narațiuni contradictorii; Cursanții MISA își spun poveștile; Plângerile yoghinilor împotriva poliției și Agenția MIVILUDES din spatele raidurilor.

Întrebarea pe care o ridică acest articol este: „Ce sau cine se află la originea unei astfel de operațiuni disproporționate a poliției care vizează practicanții yoga?”

O vendetă personală a unui cercetător universitar condamnat pentru hărțuirea unei colege

Potrivit presei franceze, povestea raidurilor de amploare ale poliției împotriva practicanților yoga a început cu un cercetător în domeniul medical de la Universitatea din Angers, Hugues Gascan.

Publicațiile sale revizuite de colegi în reviste de specialitate arată că este un om de știință apreciat, arată Massimo Introvigne pe Bitter Winter [n.b. articolul este tradus aici]. Unele dintre articolele sale anterioare au fost scrise în colaborare cu un coleg, PJ, precum și cu alții.

La un moment dat, au apărut disensiuni între Gascan și PJ pe tema terapiilor alternative anticancer și poate și pe alte teme. Gascan a acuzat-o pe PJ că ar fi fost influențată de implicarea sa într-o „sectă” condusă de un profesor canadian de yoga tantrică.

Conflictul din laborator a devenit atât de acut încât, în 2012, Universitatea din Angers a decis să închidă centrul de cercetare la care lucrau Gascan și PJ. Gascan susține acum că a fost victima unei „infiltrări sectare” în laboratorul său, însă dosarele instanței judecătorești prezintă o altă poveste.

Colega sa PJ a depus o plângere împotriva lui Gascan pentru „hărțuire morală” și a obținut condamnarea sa în primă instanță, apoi în apel și pe 14 mai 2013 la Curtea de Casație, hotărâre care a menținut pedeapsa de patru luni de închisoare cu suspendare. Termenul „hărțuire” a fost folosit de 11 ori în hotărârea finală.

Conform hotărârilor judecătorești, acesta a hărțuit și alți angajați din laboratorul său. Mai multe persoane de la universitate au depus mărturie că au fost victimele unui tipar similar de denigrare a muncii lor și ale unor diverse forme de hărțuire, care au dus la izolarea lor de grup și la excluderea din departament.

Judecătorii au notat, de asemenea, că o examinare medico-legală a lui PJ a confirmat că aceasta era sănătoasă din punct de vedere psihic și că însăși agenția guvernamentală anti-secte MIVILUDES a raportat că nu a fost identificată nicio devianță sectară în comportamentul ei.

Această experiență pare să-i provocat lui Gascan o ură profundă față de grupurile de yoga tantrică.

Gascan și MIVILUDES în spatele raidurilor masive ale poliției

După acest eșec, Gascan a declarat război sectelor. În 2022 a înființat un mic grup secret anti-secte format din două persoane, numit GéPS (Groupe d’étude du phénomène sectaire – Grupul de studiu privind fenomenul sectar). Acest „grup” era cvasi-necunoscut până în noiembrie 2023, nu avea niciun site online și niciun raport public de activitate, dar, profitând de valul anti-secte din Franța a atras cu ușurință atenția mass-mediei, într-un mod pozitiv. O modalitate pentru Gascan de a-și îngropa în nisipul uitării problemele juridice și condamnarea sa la patru luni de închisoare cu suspendare, precum și de a-și reface imaginea publică personală.

El s-a lăudat în unele publicații franceze, precum Le Point și Nice-Matin, că timp de 10 ani a investigat activitățile din Franța ale grupului român de yoga tantrică MISA, fondat de Gregorian Bivolaru, acuzat că l-ar fi folosit pentru abuzuri sexuale. De asemenea, el a susținut că a furnizat mărturii și documentele sale de cercetare agenției guvernamentale anti-secte MIVILUDES (Mission interministérielle de vigilance et de lutte contre les dérives sectaires – Misiunea interministerială de vigilență și luptă împotriva derivelor sectare), dar acestea nu au apărut niciodată în niciun proces. Declarațiile sale furtunoase i-au adus în unele publicații avide de senzaționalism reputația de „omul care a dărâmat MISA”.

Potrivit lui Gascan, președinta de atunci a MIVILUDES, Hanène Romdhane, a transmis rapoartele sale lui Claire Lebas de la Celula de asistență și intervenție în materie de abuzuri secrete (Caimades) și de acolo maiorului Franck Dannerolle, șeful Biroului central pentru represiunea violențelor împotriva persoanelor (OCRVP). Aceasta a dus la perchezițiile efectuate de poliție pe 28 noiembrie 2023 în opt case și apartamente din Paris și împrejurimi, precum și din Nisa, a explicat Gascan.

Deși cititorii presei franceze sunt lăsați să creadă că această operațiune a fost rezultatul unei munci de tip Sherlock-Holmes a grupului GéPS, relatările senzaționale și acuzațiile pe care le-a împărtășit cu anumiți jurnaliști erau cunoscute de autoritățile franceze de ani de zile. Până acum, acuzațiile de trafic de persoane și de abuz sexual asupra femeilor de origine străină nu au fost niciodată confirmate de vreo hotărâre judecătorească în Europa.

De altfel, doi cercetători au analizat mărturiile presupuselor victime ale abuzurilor sexuale și au evidențiat lipsa lor de credibilitate: cercetătorul italian Massimo Introvigne, în cartea sa „Erotismul sacru: Tantra și Eros în Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut (MISA)” (Milano și Udine: Mimesis International, 2022), și regretata cercetătoare suedeză Liselotte Frisk, în cercetarea sa privind cazul femeilor finlandeze care susțin că au fost victime ale abuzurilor sexuale.

Nu a existat nimic nou în declarația publică a lui Gascan, în afară de afirmația că mai multe femei erau ținute captive în noiembrie 2023 în opt case și apartamente din Franța pentru a fi agresate sexual de Bivolaru.

În mod surprinzător pentru cei 175 de ofițeri de poliție care purtau veste antiglonț și erau înarmați cu puști semiautomate, niciuna dintre femeile care ar fi fost „eliberate” și interogate de poliție nu a confirmat relatarea lui Gascan, însă multe dintre ele au fost victime ale reținerii abuzive de către poliție, în condiții umilitoare și traumatizante, cu numeroase încălcări grave ale legii, după cum a scos la iveală organizația WRWF în urma interviurilor cu aproximativ douăzeci de femei practicante de yoga.

La întrebarea dacă povestea falsă a lui Gascan cu privire la presupusul trafic și presupusa detenție a unor femei de origine străină pentru abuz sexual în Franța a influențat cu adevărat MIVILUDES și autoritățile judiciare franceze în decizia de a lansa o operațiune de asemenea anvergură fără a exista vreo victimă se va putea răspunde numai dacă cercetătorilor li se va da acces la principalele documentele administrative ale MIVILUDES.

Articolul original a fost publicat pe site-ul europeantimes.news.

Versiunea în limba franceză este disponibilă pe site-ul paris-times.fr.

*****

Despre autor

Willy Fautré a fost expert în cadrul Ministerului belgian al Educației și Parlamentul belgian. Este directorul organizației „Drepturile omului fără frontiere” (Human Rights Without Frontiers, HRWF), un ONG cu sediul la Bruxelles pe care l-a fondat în decembrie 1988. Organizația sa apără drepturile omului în general, acordând o atenție specială minorităților etnice și religioase, libertății de exprimare, drepturilor femeilor. HRWF este independentă de orice mișcare politică și de orice religie. Fautré a desfășurat anchete privind drepturile omului în peste 25 de țări, inclusiv în regiuni periculoase, cum ar fi Irak, Nicaragua sandinistă sau teritoriile deținute de maoiști în Nepal. Ține prelegeri la universități în domeniul drepturilor omului. A publicat numeroase articole în reviste universitare despre relațiile dintre stat și religii. Este membru al Clubului de Presă din Bruxelles. Este apărător al drepturilor omului la ONU, Parlamentul European și OSCE.